În luna noiembrie, Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti a fost gazda expoziţiei itinerante de fotografie, intitulată „Războiul din Georgia, aşa cum a fost“.
Evenimentul a marcat împlinirea a cinci ani de la declanşarea „Revoluţiei Rozelor“ de la Tbilisi, fenomen care l-a determinat pe preşedintele Eduard Sevardnadze să se retragă din funcţie, la presiunea străzii. Momentul a marcat începutul transformărilor democratice în această ţară şi apropierea ei de structurile euro-atlantice.
În cadrul vernisajului, ambasadorul georgian, E.S. Levan Metreveli, a transmis presei din România mulţumirile sale şi ale poporului georgian pentru curajul de care aceasta a dat dovadă şi pentru modul obiectiv, profesionist, în care a reflectat evenimentele din Caucaz.
„Vreau să mulţumesc în numele ţării mele, tuturor jurnaliştilor români, prezenţi în Georgia pe timpul războiului din luna august, precum şi poporului român pentru sprijinul acordat. De asemenea, aduc mulţumirile noastre domnului preşedinte Traian Băsescu“, a spus ambasadorul.
În cadrul evenimentului, au fost premiaţi o serie de jurnalişti din presa centrală pentru „profesionalism, onoare şi curaj în susţinerea adevărului, pentru responsabilitate civică şi pentru compasiune faţă de drama poporului georgian în timpul conflictului Rusia-Georgia din august 2008“.
Premiile au fost oferite de către Ambasada Georgiei la Bucureşti, Fundaţia pentru România, Asociaţia Civic Media şi Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor. Diplomele au fost înmânate personal de către Ambasadorul Georgiei, Levan Metreveli, şi de către preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, profesorul Radu Ciuceanu.
Cu acest prilej, E.S. Levan Metreveli a acordat, în exclusivitate, un scurt interviu revistei Politica.
„Mentalitatea comunistă a Rusiei spune că Georgia trebuie recuperată ca fostă parte a Imperiului sovietic“
Interviu în exclusivitate pentru revista Politica
Domnule Ambasador, care au fost premisele declanşării acestui război?
Pot răspunde foarte simplu. În Georgia a a- vut loc o revoluţie în ur- mă cu cinci ani. Ţara a intrat pe făgaşul cel bun, adică pe drumul către democraţie. Oa- menii au început să trăiască mai bine, pen- tru că foarte multe lu- cruri s-au schimbat în ţară. Georgia începuse să cunoască succesul tot mai mult, iar aspi- raţiile noastre euro-at- lantice au fost un factor important. Toate aces- tea, laolaltă, au „moti- vat“, într-un fel, Rusia să invadeze ţara. Rusia susţine că a răs- puns ofensivei militare georgiene.
În Georgia, nimeni nu trăieşte cu iluzia că o ţară atât de mică ar putea câştiga un război cu acest imperiu uriaş. Aşadar, războiul nu a fost în interesul nostru. Şi ţin să vă reamintesc că totul s-a întâmplat în perioada Olimpiadei, în perioada vacanţei de vară, atunci când mulţi dintre oficialii guverna- mentali georgieni erau în concedii.
Cum au decurs eveni- mentele?
Rusia a atacat într-un mod foarte dur. Războ- iul nu a durat mult, dar au fost multe victime, multe drame personale.
Drame care se află aici, în aceste imagini.
Aşadar, principalul scop al expoziţiei este acela de a aduce mai aproape de publicul din România şi mai aproape de publi- cul din Europa, războiul din Georgia, cu victimele şi cu implicaţiile sale.
Credeţi că invazia Rusiei este o consecinţă a politicii prooccidentale a Georgiei?
Ţara este într-o con- tinuă dezvoltare, are succes, aşa că probabil acesta este unul dintre motivele pentru care Rusia a fost atât de invidioasă. Pentru că Georgia a luptat cu corupţia şi a făcut-o cu succes, pentru că veni- tul nostru a crescut, pentru că am spus că ne îndreptăm către Europa şi că vom fi mai aproape de Europa în multe privinţe: din punct de vedere politic, din punct de vedere al drep- turilor omului, din punct de vedere al democra- ţiei.
Toate acestea au con- dus la materializarea mentalităţii comuniste a Rusiei, potrivit căreia Georgia trebuie recupe- rată ca fostă parte a Imperiului. Aceasta este mentalitatea pe care au avut-o în ultimii ani.
ARTE VIZUALE/MEDIA