În localurile de lux din Manhattan a început să bată vântul tot aşa cum bate prin buzunarele brokerilor de pe Wall Street, rămaşi, după o carieră bazată pe instinct, în faţa unei singure întrebări: ce mai urmează?
Răspunsul este încă departe de a fi găsit, iar până la elucidarea sa, peisajul din New York, dar şi din celelalte mari oraşe americane îşi schimbă înfăţişarea.
Localurile de lux au început să fie din ce în ce mai puţin căutate, în vreme ce foştii vizitatori ai acestora se îndreaptă încet, dar sigur, spre fast-food-uri, pe jos, căci maşinile încep şi ele să fie vândute.
„După ce oamenii ieşeau de la birou, localul nostru gemea de aglomeraţie; de câteva zile însă, abia dacă mai sunt ocupate două trei mese, iar vinul se consumă în cantităţi infime“, spune Mario, chelner într-un restaurant italian aflat în apropierea străzii Nassau.
La restaurantul cu profil hispanic Raluyela, deschis în urmă cu aproape doi ani, mesele sunt în continuare pline, dar se comandă mai puţin aperitivul este împărţit între comeseni, de multe ori desertul lipseşte, iar vinul se coamandă la pahar şi nu la sticlă, aşa cum se obişnuia. „Cea mai mare frică a mea este că nu ştiu la ce să mă aştept.
Mă tem că multe restaurante nu o să reuşească să supravieţuiască acestei crize“, a spus Hector Sanz.
Restaurantele îşi diminuează profiturile şi din cauza creşterii preţului la alimente, cu aproape 9% în ultimul an, însă de vină este, mai ales, precauţia consumatorilor.
MAI PUŢIN LUX
Cercetătorii s-au orientat rapid pe obiceiurile acestora, după debutul crizei economice care a destabilizat bursa de la New York, şi au remarcat că oamenii tind să fie mai atenţi în ceea ce priveşte cheltuielile care nu sunt strict necesare, cum ar fi cinele în oraş în fiecare seară sau achiziţiile de lux. Susan Coyne, angajată a unui magazin de lux din Manhattan, intenţiona să-şi achiziţioneze, la începutul lui noiembrie, o pereche de cercei cu diamante de la Saks Fifth Avenue. Ea a renunţat însă la această idee. „Mă simt vinovată dacă îi cumpăr. Toate investiţiile mele sunt jos, oamenii sunt înfricoşaţi de criză. Obişnuiesc să cumpăr mult de aici, dar trăim vremuri în care ar fi mai bine să mă abţin“, a spus ea.
Cazul lui Susan Coyle nu este singular în New York, unde observatorii au remarcat o frânare a achiziţiilor de maşini şi o scădere importantă a preţului apartamentelor în Manhattan, cea mai scumpă zonă din America.
Cumpărătorii de produse de lux, cum sunt cei care obişnuiesc să intre de cel puţin trei ori pe săptămână la Saks şi niciodată să iasă cu mâna goală, sunt rezervaţi. Dar ei nu reprezintă decât o mică zonă din economia SUA, în vreme ce cumpărătorii cu venituri medii îşi închid portofelele la presiunea ipotecilor şi a creşterii preţului la mâncare şi la energie. „Evident că oamenii îşi pot permite în continuare să cumpere. Important este dacă simt că vor sau nu să cumpere lux“, spune Eva Jeanbart Lorenzotti, unul dintre directorii executive ai Vivre, un catalog cu produse de lux, care oferă printre altele argintărie de cel puţin 60 USD o piesă şi mobilă îmblănită de minim 5.000 USD.
Sunt multe obiecte de lux la care oamenii tind să renunţe acum, spun analiştii de la JP Morgan, totuşi, unele vânzări merg încă bine.
O investiţie sigură: ARTA
Operele de artă reprezintă şi ele un bun plasament pentru banii milionarilor. „Mulţi cumpărători vin acum atraşi de valoarea operelor de artă, care creşte în timp“, susţine Nicholas Lowry, preşedintele unei galerii cu vânzare din Manhattan. Numai de la începutul lunii, la Sotheby, au fost vândute opere de artă în valoare de 198 de milioane de dolari. „Operele de artă seamănă cu aurul“, explică Lowry. „Ele ţin pasul cu istoria şi le creşte valoarea în timp. Cheia este ca ele să fie unice şi exclusive“.
ARTE VIZUALE/MEDIA