Un Nobel pentru Kosovo

Sårbii şi kosovarii nu au reuşit niciodată să cadă la pace în privinţa statutului provinciei Kosovo, nici măcar sub medierea fostului preşedinte finlandez Martti Ahtisaari. Diplomatul s-a ales, totuşi, cu ceva de pe urma acestui caz abandonat în martie 2007: Premiul Nobel pentru Pace. După aproape un an, Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa provinciei, recunoscută până în prezent de 50 de ţări.

Martti Ahtisaari, fost preşedinte al Finlandei, a fost recompensat cu un Premiu Nobel pentru Pace, în semn de recunoaştere a celor 30 de ani de activitate în misiuni de mediere în întreaga lume. Diplomatul, în vârstă de 71 de ani, s-a implicat în medierea a numeroase conflicte în Namibia, Irlanda de Nord, în Balcani şi mai ales în provincia indoneziană Aceh, unde a şi repurtat cel mai mare succes al său, facilitând acordul de pace semnat în 2005. „Aceste eforturi au contribuit la o lume mai paşnică şi la «fraternitatea între naţiuni» în spiritul lui Alfred Nobel“, a declarat la Oslo preşedintele comitetului Nobel norvegian, Ole Danbolt Mjoes.

Finlandezul, considerat drept un pretendent pentru câştigarea Premiului Nobel pentru Pace în anii anteriori, a primit recompensa în urma unui eşec. Practic, el nu a reuşit să rezolve conflictul kosovar, în calitatea sa de emisar special al ONU, între noiembrie 2005 şi martie 2007. Toate aceste medieri, mai mult sau mai puţin de succes, îi vor aduce pe 10 decembrie fostului preşedinte al Finlandei premiul de zece milioane de coroane suedeze (1,02 milioane euro).

FURIE ŞI INDIGNARE DUPĂ ACORDAREA PREMIULUI

Ministrul sârb de externe, Vuk Jeremici, a calificat drept „scandaloasă“ acordarea Premiului Nobel pentru Pace fostului preşedinte finlandez Martti Ahtisaari. De altfel, situaţia a stârnit un val de indignare nu numai în rândul sârbilor. „Este firesc ca milioane de oameni din Rusia, Serbia, dar şi din alte zeci de ţări să simtă furie la auzul acestei ştiri, pentru că, în mod cert, Kosovo nu este un exemplu clasic de rezolvare pe cale paşnică a unui conflict“, notează Dmitry Kosyrev, comentator politic al agenţiei ruse de ştiri RIA Novosti.

Din contră, nu poate fi ignorat modul în care Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) o organizaţie teroristă a folosit cele mai brutale metode, inclusiv forţa armată, pentru a expulza sârbii de pe teritoriul lor nativ. UCK a ajuns să aibă o putere aşa de mare graţie sprijinului primit din partea SUA, alături de câteva state europene, începând cu 1999, îşi aminteşte comentatorul RIA Novosti. În acest moment îşi face simţită prezenţa în conflict şi finlandezul Martti Ahtisaari.

În 1999, NATO a lansat atacuri aeriene asupra Belgradului, fosta capitală a Iugoslaviei şi a forţat guvernul de aici să cedeze Kosovo diasporei albaneze. „Conflictul din Kosovo ar fi avut o cu totul altă evoluţie dacă s-ar fi declanşat după 11 septembrie 2001. Momentul 9/11 a schimbat radical percepţia comunitatăţii internaţionale asupra terorismului“, adaugă Dmitry Kosyrev.

Kosovo, în cifre

Conflictul din Kosovo s-a soldat cu moartea a 13.472 de persoane între 1998 şi 2000, potrivit cifrelor anunţate de o organizaţie neguvernamentală cu sediul la Belgrad, Fondul pentru Dreptul Umanitar (FHP). „Dintre aceştia, 9.260 sunt albanezi, 2.488 sârbi şi 470 aparţin altor comunităţi naţionale din Kosovo, iar în cazul altor 1.254 de victime nu a fost determinată apartenenţa etnică“, a anunţat FHP într-un comunicat.

Acest bilanţ include atât victimele conflictului care a durat din februarie 1998 până în iunie 1999, cât şi pe cele ale violenţelor comise în Kosovo după retragerea, în iunie 1999, a forţelor armate ale Belgradului şi desfăşurarea unei forţe NATO şi a unei misiuni ONU. Raportul nu include însă şi persoanele ucise în urma bombardamentelor aeriene lansate de NATO timp de 11 săptămâni, pe teritoriul Serbiei şi Muntenegrului, care în acel moment formau o federaţie, pentru a obliga Belgradul să-şi retragă forţele din Kosovo. Organizaţia neguvernamentală a anunţat că, „în cazul a 8.879 de victime, identitatea şi circumstanţele morţii lor au fost confirmate din cel puţin două surse independente“. În plus, FHP a precizat că nu are „informaţii complete cu privire la 4.593 de victime“.

Organizaţia s-a bazat pe ajutorul familiilor victimelor şi pe informaţiile divulgate la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi în instanţele locale în procesul de strângere a datelor privind victimele conflictului din Kosovo. FHP a mai obţinut informaţii de la Comisia sârbă pentru persoanele dispărute şi a cooperat cu Ministerul sârb al Apărării.

Etichete: Kosovo
Feed RSS Comentarii: RSS 2.0 feed.