NATO a decis o dezgheţare „condiţionată“ şi „progresivă“ a relaţiilor sale cu Rusia, concomitent cu o apropiere de Georgia şi Ucraina, cele două republici ex-sovietice candidate la aderarea atlantică, în ciuda ostilităţii Moscovei.

„Aliaţii au decis o reluare condiţionată şi progresivă a contactelor cu Rusia“, suspendate la 19 august, după conflictul ruso-georgian, a declarat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer (foto: Agerpres).

NATO are în vedere organizarea, cât de curând, a „unei reuniuni informale a Consiliului NATO-Rusia, la nivel de ambasadori, pentru a discuta chestiuni asupra cărora suntem de acord şi altele asupra cărora nu suntem“, a adăugat el.

De Hoop Scheffer nu a precizat însă condiţiile impuse şi nici ritmul normalizării pe care le are în vedere NATO.

Congresul puterilor locale şi regionale, instanţă consultativă a Consiliului Europei, a plasat Belgia sub supravegherea comisiei sale instituţionale, pentru nerespectarea democraţiei locale. O rezoluţie în acest sens a fost luată în cvasiunanimitate. Decizia, jenantă din punct de vedere politic, sancţionează refuzul guvernului flamand de a investi trei primari din localităţi cu majoritate francofonă de la periferia Bruxelles-ului, chiar dacă ei au fost aleşi legitim încă din octombrie 2006.

Primarii din Crainhem, Wezembeek-Oppem şi Linkebeek au fost sancţionaţi pentru că au formulat convocări la vot redactate în franceză către alegătorii francofoni din circumscripţiile lor, care reprezintă peste 80% din populaţie, şi pentru că au tolerat exprimarea în franceză în cadrul consiliilor municipale.

Uniunea Europeană a iniţiat o misiune de anchetă asupra cauzelor conflictului rusogeorgian din august, care va fi condusă de elveţianca Heidi Tagliavini, reprezentantul special al ONU în Georgia, în perioada 2002-2006.

Statele comunitare au dat undă verde definitivă acestei misiuni, deja aprobată la nivel de ambasadori ai UE, prin miniştrii lor de Finanţe reuniţi la Bruxelles. Tagliavini va trebui să-şi aleagă zece colaboratori pentru această anchetă, dintre „experţi recunoscuţi“, „jurişti, istorici, militari şi specialişti în drepturile omului“, potrivit textului aprobat de miniştri.

Obiectivul acestei misiuni va fi de a „ancheta originile şi derularea conflictului din Georgia“. Misiunea contează pe susţinerea Rusiei, necesară pentru accesul în regiunile separatiste pro-ruse Abhazia şi Osetia de Sud.

Criza thailandeză a luat sfârşit, odată cu debarcarea primului ministru, Somchai Wongsawat, şi încheierea unui acord cu manifestanţii antiguvernamentali pentru reluarea rapidă a traficului aerian la Bangkok. Manifestanţii, îmbrăcaţi în galben în semn de respect pentru rege (foto Agerpres), au ocupat timp de o săptămână cele două mari aeroporturi comerciale din capitală. Ei au renunţat la protest după anunţarea unei sentinţe irevocabile a Curţii Constituţionale care hotărăşte dizolvarea partidului la putere şi excluderea lui Somchai din viaţa politică pentru cinci ani.

Protestatarii au decis să înceteze manifestaţiile, după o campanie de 192 de zile, liderul lor, Sondhi Limthongkul, anunţând că şi-au atins obiectivele.

După un succes la alegerile regionale, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a reluat ofensiva, relansând un proiect de reformă constituţională care să-i permită rămânerea pe perioadă nelimitată în fruntea statului.

„Autorizez PSUV (Partidul Socialist Unit din Venezuela) şi poporul venezuelean să lanseze dezbaterea şi acţiunile pentru a obţine acest amendament constituţional“, a anunţat Chavez la Caracas, în cadrul unei reuniuni publice. Liderul socialist, în vârstă de 54 de ani, care nu-şi ascunde admiraţia pentru longevitatea politică a mentorului său cubanez Fidel Castro, s-a arătat gata să guverneze până în 2021, dată simbolică ce marchează bicentenarul ultimei mari bătălii pentru independenţă în Venezuela. „Sunt gata să rămân cu voi, dacă vrea Dumnezeu şi-mi dă sănătate, până în 2021“, a anunţat Chavez.