O ambuscadă îndrăzneaţă a proscrişilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) asupra unui avanpost al armatei turce de la Aktutun a antrenat noi animozităţi între administraţia centrală şi opinia publică, cu multe întrebări care îşi aşteaptă răspunsul.

Atacul din 3 octombrie s-a soldat cu moartea a 17 soldaţi. După doar patru zile, cinci ofiţeri de poliţie au fost ucişi în timp ce erau transportaţi, cu autobuzul, din Diyarbakir. Presa l-a acuzat pe comandant Statului Major turc, generalul Ilker Basbug, că ar fi ştiut despre planificarea atacurilor, dar nu a reacţionat corespunzător. În plin scandal, pe data de 16 octombrie, cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 15 au fost răniţi în lupte între armata turcă şi PKK. Recentul val de raiduri teroriste fatale i-a forţat pe liderii politici şi militari ai Turciei să înceapă revizuirea strategiei antiterorism a ţării.

„Cum se poate ca sute de terorişti să treacă graniţa dinspre Irak fără a fi observaţi, şi cum se poate ca aceşti terorişti să lupte jumătate de zi fără să fie atacaţi şi vânaţi de elicopterele şi avioanele de luptă pe care am plătit miliarde de dolari?“, întreabă analiştii şi comentatorii turci.

Potrivit ştirilor prezentate de cotidianul turc Taraf, Forţele Armate ştiau că PKK pregătea un atac asupra avanpostului din Aktutun în 3 octombrie. Citând rapoarte militare confidenţiale din regiunea respectivă, Taraf afirmă că greşelile grave comise de armată s-au soldat cu un număr mare de victime. şi alte instituţii de presă au făcut referire la aceste rapoarte, sporind presiunea publică asupra forţelor armate.

Comandantul Statului Major turc, generalul Ilker Basbug, a criticat aspru poziţia presei, pe care a acuzat-o de „atacarea sistematică“ a armatei pe baza informaţiilor false, ceea ce „depăşeşte graniţele criticii «legitime»“. „Cei care prezintă acţiunile organizaţiei teroriste separatiste ca fiind acte reuşite sunt responsabili pentru sângele care a fost şi va fi vărsat“, a declarat Basbug. „Acesta este ultimul meu cuvânt: îi invit pe toţi să fie atenţi şi să adopte poziţia corectă“. Mai mult, şeful Statului Major Turc a încercat să oprească publicarea unor materiale pe tema atacurilor PKK până la finalizarea anchetelor militare.

Analiştii turci sunt de părere că, probabil, rezultatele anchetei militare vor dovedi că oameni din cadrul armatei sunt vinovaţi pentru scurgeri de informaţii. Situaţia creată a făcut, însă, absolut necesară o reacţie la nivelul administraţiei.

Cea mai bună soluţie a conflictului ar fi una politică

O NOUĂ INSTITUŢIE VA AJUTA LA COORDONAREA LUPTEI ANTITERORISTE

Forţaţi de împrejurări, liderii politici şi militari ai Turciei s-au pus de acord asupra unor noi măsuri pentru combaterea terorismului şi în special a PKK – inclusiv asupra unei noi abordări prin care civilii ar putea câştiga treptat un rol mai mare în procesul decizional. Înaltul Consiliu pentru Combaterea Terorismului (TMYK) care este format din prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan, înalţi comandanţi şi miniştri de resort a fost de acord să înfiinţeze un nou organism de coordonare a luptei împotriva terorismului, aflat sub controlul ministerului de Interne. Noua unitate va fi responsabilă pentru planificarea strategică în lupta împotriva terorismului, va facilita schimbul de informaţii dintre unităţile civile de securitate şi armată şi va organiza întâlniri regulate între oficialii civili şi ofiţerii militari. Observatorii se aşteaptă ca acest departament să fie condus de un oficial civil de rang înalt.

Ofiţerii militari declară că unele reforme iniţiate de UE le-au diluat puterile în operaţiunile de securitate necesare. Conform reformelor, trupele trebuie să obţină permisiunea unui procuror pentru a percheziţiona indivizi sau proprietăţi private un handicap a cărui eliminare este dorită de armată. Militarii ar dori şi restricţionarea telecomunicaţiilor în zonele de luptă, pentru a întrerupe comunicarea dintre militanţii PKK şi pentru a elimina posibilitatea declanşării bombelor de la distanţă. Alte cereri prevăd prelungirea perioadei de detenţie pentru presupuşii terorişti şi limitarea dreptului acestora de a consulta avocaţi, pe care armata îi acuză că transmit mesaje înapoi către PKK.

Aproape 40.000 de oameni au murit în lupta pe care PKK o poartă de peste 24 de ani împotriva Turciei. Potrivit profesorului Mahir Kaynak, expert în securitate, costul războiului depăşeşte 75 miliarde euro. „Dacă Turcia ar fi adoptat o strategie mai bună împotriva PKK, evitând această povară asupra bugetului, aceşti bani ar fi putut schimba faţa Anatoliei de Sud-Est şi a Turciei“, declară el. „Faptul că armata a primit rolul principal în lupta împotriva terorismului a fost greşit. Bineînţeles, forţele armate trebuie desfăşurate în regiune pentru a proteja teritoriile şi ca semn al suveranităţii.

Însă lupta ar fi trebuit să fie purtată de unităţi speciale de securitate, nu de unităţi militare de rând“, a mai spus el pentru postul public de radio TRT. Cevat Ones, expert în problema kurzilor şi fost subsecretar adjunct al Agenţiei Naţionale de Informaţii a Turciei, a subliniat necesitatea unei soluţii politice. „PKK nu este cauza, ci mai degrabă efectul unei probleme kurde vechi. Cererile sociale îi forţează pe politicieni să caute o soluţie, însă politicienii nu au dezvoltat noi politici“, a declarat Ones. El a propus continuarea democratizării şi adoptarea unei noi constituţii, bazate pe principii universale, pentru soluţionarea problemei kurde.