Ambasadorul României în Statele Unite, Adrian Vieriţa şi secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite, Michael Chertoff, au semnat la Washington „Declaraţia dintre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative al României (MIRA) şi Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite ale Americii (DHS) privind principiile de cooperare în vederea întăririi măsurilor bilaterale de securitate pentru călătoriile internaţionale şi a îndeplinirii cerinţelor Programului Visa Waiver“.

Semnarea Declaraţiei reprezintă o etapă importantă în procesul de pregătire a României pentru accesul în Programul Visa Waiver.

Măsurile la care se face referire în textul Declaraţiei sunt identice cu măsurile asumate de celelalte state membre ale Uniunii Europene, aspirante la statutul de participant în Program.

Guvernul a aprobat, pe final de mandat, Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011 şi Planul de Acţiune Schengen 2008.

Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 20082011 conţine direcţiile de acţiune pe care autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu le vor urma în vederea aderării la spaţiul Schengen în calendarul propus. Documentul stabileşte obiectivele strategice şi obiectivele specifice urmărite, resursele financiare, implicaţiile juridice, procedurile de monitorizare şi evaluare, riscurile identificate, precum şi consecinţele aderării la spaţiul Schengen. Astfel, principalele direcţii de acţiune identificate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen sunt: implementarea acquis-ului Schengen; dezvoltarea infrastructurii şi a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de aderare la spaţiul Schengen şi pregătirea profesională.

Ministerul român al Economiei şi Finanţelor şi partenerul de twinning, Ministerul de Economie şi Finanţe al Greciei, au semnat proiectul de twinning „Consolidarea capacităţii administrative în vederea asigurării transparenţei şi eficienţei fluxurilor financiare către şi dinspre Bugetul Uniunii Europene“ (RO 05/IB/FI/01).

Acest proiect a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană în valoare de 998.627 EURO în cadrul Programului Phare 2005.

Obiectivul general al acestui proiect de twinning a fost de a continua consolidarea cadrului legal şi a capacităţii administrative a Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru coordonarea tuturor fluxurilor informaţionale şi financiare către şi de la bugetul Uniunii Europene în concordanţă cu cerinţele pentru aderarea la Uniunea Europeană prin consolidarea managementului financiar şi al procesului bugetar.

Diplomele, certificatele de studii şi titlurile ştiinţifice acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în Ungaria vor fi recunoscute reciproc de către autorităţile celor două ţări, care vor recunoaşte automat perioadele de studii efectuate pe teritoriul statului vecin. Autorităţile române şi cele ungare vor permite elevului sau studentului, în baza acestei colaborări, să continue studiile în anul imediat următor, conform unui document semnat de guvernele celor două ţări. Guvernele României şi Ungariei au mai convenit să continue colaborarea în domeniul învăţământului, pe bazele deja stabilite ca urmare a acordurilor încheiate anterior prin sprijinirea mobilităţii profesorilor şi a studenţilor, respectiv acordarea unui sprijin comun cultivării aptitudinilor tinerelor talente din cele două ţări şi asigurarea infrastructurii moderne la unele unităţi şcolare din cele două ţări. Un alt obiectiv este actualizarea Acordului din 1997 cu privire la recunoaşterea reciprocă a calificărilor academice şi profesionale.

Douăsprezece state membre ale UE, printre care şi România au semnat la Bruxelles, cu ocazia desfăşurării reuniunilor Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) al Uniunii Europene şi a Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (EDA), o declaraţie privind constituirea Flotei Europene de Transport Aerian (EATF), se precizează într-un comunicat al Ministerului Apărării. „Sesiunea dedicată dezvoltării capacităţilor militare a acoperit cele mai importante proiecte aflate în derulare în cadrul EDA: creşterea disponibilităţii utilizării elicopterelor în operaţii, Flota Europeană de Transport Aerian (EATF), supravegherea maritimă, dezvoltarea unor noi capacităţi de deminare maritimă şi utilizarea mijloacelor spaţiale pentru operaţiile PESA. În marja reuniunii, 12 state membre ale UE, inclusiv România, au semnat o declaraţie de intenţie privind constituirea EATF“, se arată în comunicatul MAp.

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), fiind obligată să plătească 115.000 de euro.

Suma stabilită urmează să intre în contul unui român Gheorghe State Viaşu care, între timp a murit -, cu titlu de daune morale şi materiale. Viaşu a fost obligat, în 1962, să cedeze statului un teren din comuna Cătunele, pentru exploatări miniere, fără însă a i se oferi în schimb vreo indemnizaţie. La ora actuală, din cauza erorilor sau omisiunilor legislaţiei româneşti, la CEDO au fost introduse de români peste o sută de cereri, cele mai multe vizând retrocedarea imobilelor naţionalizate de regimul comunist sau despăgubiri pentru suferinţele îndurate în închisorile comuniste unde au fost închişi din motive politice.