Aproape că nu trece o zi în care o mare întreprindere rusească să nu fie nevoită să anunţe restructurări, fie că e vorba de domeniul construcţiilor, de industria de automobile, de un concern de presă ori energetic. Lista branşelor în cauză e lungă.
Criza financiară a reuşit în doar câteva săptămâni să afecteze profound economia Rusiei, care a cunoscut în ultimii ani un boom datorat în cea mai mare parte creşterii permanente a preţului petrolului.
Cel mai afectat este sistemul bancar slab dezvoltat al ţării. Nu mai surprinde deja pe nimeni faptul că cele două burse ruseşti îşi tot întrerup activitatea. Motivul invocat e că se doreşte evitarea unor prăbuşiri ale acţiunilor sub influenţa pieţelor internaţionale. Realitatea e că actuala criză financiară internaţională a afectat deja profund economia Rusiei.
CĂDERI PE TOATĂ LINIA
La fabricile producătoare de maşini s-a redus timpul de lucru, iar concernele energetice au scăzut considerabil extracţiile de materii prime.
Şi în sectorul financiar, care a cunoscut în ultimii ani un adevărat boom, se fac reduceri de personal.
Serghei Gurijev, rector la Noua Şcoală Economică din Moscova, avertizează: „Situaţia e într-adevăr gravă. Unele firme amână proiectele de investiţii, altele sunt chiar nevoite să facă reduceri de personal. E vorba în special de întreprinderile care au folosit credite. Care va fi creşterea economică în 2009 nu se poate şti, dar prognozele sunt pe zi ce trece mai proaste“. Şi faptul că preţul la petrol a scăzut considerabil în ultima vreme are consecinţe nefaste pentru economia rusească. Tot astfel şi reducerea preţului la alte resurse naturale. Rusia încasează mai puţini bani din străinătate. Cel mai afectat este însă sistemul bancar, oricum slab dezvoltat, al ţării. Băncile îşi procură bani prin credite oferite de bănci străine, o sursă care acum a secat. Serghei Gurijev consideră că statul va încerca să sprijine băncile cu probleme, dar nu e sigur că va reuşi. Guvernul lui Vladimir Putin a pus la dispoziţia băncilor, în ultimele săptămâni, peste 70 miliarde de dolari. Alte 50 de miliarde a primit banca de comerţ exterior WEB. Aceasta urmează să sară în ajutor întreprinderilor ruseşti, care nu-şi mai pot achita datoriile faţă de instituţii din străinătate.
În vară, întreprinderile ruseşti aveau deja datorii de aproximativ 500 miliarde de dolari faţă de bănci străine. Un demers care este văzut şi cu ochi critici. Nu puţini consideră că pe această cale vor fi naţionalizate multe întreprinderi. În schimbul acordării de credite, statul ar putea pretinde preluarea la preţuri foarte mici a unor firme.
MAGNAŢII RUŞI, LOVIŢI DE CRIZĂ
Potrivit agenţiei Bloomberg, cei mai bogaţi oameni ai Rusiei au pierdut sume de aproximativ 230 miliarde de dolari. Între cei care şiau văzut brusc topite profiturile se numără şi cel mai bogat om al ţării, Oleg Deripaska.
El a pierdut nu mai puţin de 16 miliarde de dolari. Oligarhul rus a ajuns la mâna creditorilor, aceştia din urmă executându-i o garanţie pentru un credit de un miliard de euro. El a girat creditul accesat pentru realizarea investiţiilor la producătorul de piese auto Magna International, din Canada, cu un pachet de 20 milioane de acţiuni ale companiei. Acesta a fost cedat către creditorii care au finanţat investiţia, după ce criza financiară globală a determinat o scădere drastică a titlurilor producătorului canadian, scria recent Financial Times.
Averea lui Deripaska este estimată la 28 miliarde de dolari, dar analiştii susţin că imperiul financiar condus de oligarh este tributar pieţei creditelor. Numai producătorul de aluminiu Rusal, parte a grupului, are datorii de 14 miliarde de dolari, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare cu privire la lichiditatea omului de afaceri.
Nici magnatul Roman Abramovici, patronul clubului londonez Chelsea, nu se simte prea bine, el văzându-şi peste noapte portofelul mai gol cu 20 miliarde de dolari.
KREMLINUL O ŢINE PE A LUI: NU NE FACEM PROBLEME
Kremlinul însă încearcă să minimalizeze problemele. Pentru a evita iscarea unei panici în rândul populaţiei, care nu a uitat ce a adus cu sine criza monetară din 1998, preşedintele Dimitri Medvedev declară că Rusia nu este încă afectată de această criză şi că se iau măsurile necesare pentru a evita o astfel de evoluţie. La rândul său, şi premierul Vladimir Putin susţine că Rusia nu a fost luată prin surprindere de criza financiară mondială, asta spre deosebire de Occident şi instituţiile economice internaţionale. „Structurile americane, europene, britanice (…) au fost luate prin surprindere“, a declarat Putin cu ocazia unei reuniuni cu investitori străini, considerând că Fondul Monetar Internaţional „nu s-a pregătit“ pentru această criză. Cu toate declaraţiile optimiste ale liderilor de la Kremlin, care sunt extrem de preocupaţi de minimizarea efectelor crizei în faţa ruşilor, ţara este lovită din plin de criza financiară. Din mai 2008, bursele din Moscova au pierdut peste 75% din valoarea acţiunilor. Un nou şoc pentru Moscova vine din sfera energetică, exact de acolo de unde vine forţa de a se impune în faţa Occidentului.
Preţul petrolului a căzut la peste jumătate faţă de cel înregistrat în luna iulie, iar perspectivele nu sună tocmai bine pentru Rusia.
ARTE VIZUALE/MEDIA