La aproape două luni după declanşarea şi încheierea ofensivei israeliene în Fâşia Gaza întrebarea care stă pe buzele tuturor este „la ce bun“?
Palestinienii nu au capitulat şi atacuri lansate de terorişti din Gaza ţin în continuare tensiunea la cote ridicate în Israel şi, implicit, în Occident.
EUROPA PRIVEŞTE CU OCHI MARI ÎNSPRE ORIENTUL MIJLOCIU
La două zile după Crăciun, evreii au atacat nervos Fâşia Gaza, lăsând puterile occidentale în offside într-o perioadă considerată tradiţional a păcii şi reconcilierii. Discursurile liderilor occidentali din SUA şi UE lăsau să se înţeleagă faptul că guvernul israelian a luat decizia de a invada Gaza fără a se consulta cu partenerii săi tradiţionali.
Pe vreme ce evreii avansau în teritoriul ocupat de palestinieni, iar numărul răniţilor şi morţilor creş- tea, mesajele care veneau din UE erau din ce în ce mai confuze: pre- şedinţia cehă a Uniunii a acuzat atacul disproporţionat lansat de Israel, ca apoi să îşi retragă cuvintele. Rusia a luat partea ţărilor arabe care au boicotat sărbătorile legate de finele anului nou şi au închis barurile şi restaurantele căutate în timpul vacanţei de iarnă de turiştii din Vest, iar un Summit European convocat teatral de pre- şedintele francez Nicolas Sarkozy s-a încheiat fără niciun rezultat în absenţa liderilor evrei.
DAR CE A DUS LA DECLANŞAREA CONFLICTULUI?
Oficialii israelieni au invocat recentele tiruri de rachetă lansate de teroriştii din Gaza pe teritoriul statului evreu, care s-au soldat cu 3 morţi. Violenţele şi terorismul trebuie să ia sfârşit cu orice preţ, a fost mesajul transims de premierul evreu Ehud Olmert, iar pentru asta armata a fost trimisă în Făşia Gaza. Analiştii politici leagă aceste evenimente şi de alegerile din Israel care au avut loc la mijlocul lunii februarie. Niciun partid nu poate forma majoritatea pentru a asigura Guvernarea, iar ultimul premier desemnat Tzipi Livni, actualul ministru de Externe, a eşuat în misiunea de a forma Guvernul, în condiţiile în care actualul premier Ehud Olmert trebuie să dea socoteală în justiţie pentru mai multe fapte de corupţie. Aşadar, spun unii comentatori de politică externă, în perspectiva anticipatelor, partidul cel mai bine reprezentat în Knesset, Kadima(centru-dreapta), condus de Tzipi Livni, a încercat să dea o lovitură de maestru, anihilând forţele teroriste din Gaza. A reuşit? Aparent nu, dacă este să ne luăm ultimele informaţii din regiune, care spun că din Gaza, aflată în continuare sub supraveghere evreiască, mai pleacă rachete înspre Israel.
CE A REUŞIT ISRAELUL?
La nivel umanitar, operaţiunea dusă de forţele armate evreieşti în Fâşia Gaza este considerată un mare eşec. Armata israeliană este acuzată că a folosit fosfor alb (o substanţă care arde pielea, interzisă prin convenţia de la Geneva) şi că a ucis mii de oameni nevinovaţ i, a blocat intrarea convoaielor umanitare în zonă, înfometând populaţ ia deja sărăcită. Israelul neagă aceste acuzaţii. Cifra morţilor şi răniţilor atinge 7000, iar pagubele din urma bombardamentelor sunt şi ele, pentru moment, greu de suportat. 4.000 de clădiri de locuinţe au fost distruse în bombardamentele israeliene, precum şi 48 de clădiri şi birouri guvernamentale, 30 de comisariate şi 20 de moschee, din totalul de 795 rămase pe acest teritoriu, spun surse palestiniene. Pe lunga listă a infrastructurilor distruse, Biroul de statistică al Palestinei a adaugat străzi, şcoli (18), o parte din reţeaua electrică şi cea de apă. În total, 14 la sută din clădirile şi imobilele din Fâşia Gaza au fost distruse sau avariate. Biroul estimează la 500 de milioane de dolari suplimentari suma necesară pentru finanţarea înlăturării ră- măşiţelor. Pe de altă parte însă, Israelul a reuşit să expună Iranul, care până acum a fost considerat, fără probe, sponsorul principal al organizaţiei teroriste Hamas. Autorităţile egiptene au reţinut un lider al grupării Hamas, care încerca să intre în Gaza cu mai multe milioane de euro asupra sa, bani despre care se crede că ar proveni din Iran. Dacă acuzaţia va fi dovedită, relaţiile diplomatice din regiune vor avea mult de suferit, spun analiştii din presa occidentală.




















ARTE VIZUALE/MEDIA