Criza gazelor apărută între Ucraina şi Rusia a arătat că descoperirea unor surse noi de aprovizionare a Europei continuă să fie un vis.
Politica şi costurile fac improbabilă posibilitatea ca Uniunea Europeană să se aprovizioneze cu energie şi de altundeva decât din Rusia, timp de ani întregi.
Şi asta, în pofida crizei gazelor care a redus activitatea fabricilor din sud-estul Europei şi a lăsat mii de case fără căldură.
După douăzeci de zile, criza a fost dezamorsată, iar Rusia a pornit din nou robinetul.
CUM A ÎNCEPUT CRIZA
Rusia şi Ucraina nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nou contract pentru furnizarea de gaze în 2009 înainte de termenul limită de 31 decembrie, fixat de negociatorii ruşi. Compania Gazprom a anunţat în timpul negocierilor că vrea să crească preţul pentru gazul furnizat Kievului de la 179,5 la 250 de dolari. Ucraina a considerat prea mare acest preţ şi a cerut ca orice mărire a preţului de import a gazului să fie însoţită de o creştere a preţului de tranzit perceput de Ucraina pentru transportul gazului rusesc spre clienţii europeni.
ROMÂNIA, AFECTATĂ DE CRIZA GAZULUI
Europa Centrală şi de Est a fost afectată serios de criza gazului ruso- ucraineană. Livrările de gaz rusesc au scăzut dramatic sau chiar au fost sistate complet în cazul unora dintre ţări, situaţie calificată de Uniunea Europeană drept „inacceptabilă“.
România a primit cu 75% mai puţin gaz rusesc decât în mod obişnuit, după ce înregistrase o scădere cu 30-40% a volumului primit. Ministerul Economiei a anunţat că prioritară, în această situaţie, este aprovizionarea populaţ iei, iar Guvernul a hotărât că una dintre măsuri va fi reducerea consumului de gaze la CET-uri, care vor utiliza în perioada următoare păcură şi cărbune. România importă din Rusia circa o treime din necesităţile sale de gaze destinate consumului intern. Populaţia României consumă anual aproximativ 18 miliarde metri cubi de gaze naturale. Dintre acestea, circa două treimi sunt asigurate de Petrom (deţinută de grupul austriac OMV) şi de producătorul de stat de gaze naturale Romgaz.
UE REACŢIONEAZĂ TIMID
După declanşarea crizei gazelor, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a ameninţat Rusia şi Ucraina cu ac- ţionarea în justiţie de către companiile europene din domeniul gazelor, dacă livrările către Uniunea Europeană nu sunt reluate „urgent“.
„Răbdarea Uniunii Europene în conflictul dintre Rusia şi Ucraina cu privire la livrările de gaz s-a epuizat“, a declarat recent şi premierul ceh Mirek Topolanek. Experţii energetici din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au propus chiar ca patru ţări să înceapă să producă gaz la capacitate maximă.
Mai exact, este vorba de Norvegia, Marea Britanie, Polonia şi România, care ar fi trebuit să compenseze lipsa cantităţii de gaz rusesc care era livrată către Europa.
EUROPA STĂ ÎN FRIG
Dacă pentru România situaţia nu a fost extrem de gravă, în Bulgaria, Ministerul Economiei anunţa întrun comunicat: „Suntem într-o situaţie de criză“.
Bulgaria a fost afectată mult mai serios, pentru se bazează aproape exclusiv pe Rusia pentru aprovizionarea cu gaz şi nu are conducte alternative celor ce trec prin Ucraina. Bulgaria a cerut consumatorilor industriali să treacă pe alţi combustibili, precum petrol, iar consumatorilor casnici să folosească mijloace alternative pentru a se încălzi.
Două companii bulgare producătoare de îngrăşă minte au anunţat că au fost nevoite să oprească producţia după suspendarea livrărilor de gaze naturale ruseşti către Bulgaria.
Afectată a fost şi Austria, care dispune de una dintre cele mai importante trei platforme de gaz din Europa Centrală.
OMV a anunţat că volumul de gaz rusesc primit a scăzut cu 90% faţă de nivelul normal.
În Ungaria, MOL a anunţat că primeşte cu mai puţin de 20% din cantitatea prevăzută de gaz rusesc. Ungaria foloseşte între 68 şi 70 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, dar are rezerve de 3,5 miliarde de metri cubi.
Dacă estul şi centrul Europei a fost afectat din plin, Franţa şi, în primă fază Germania, au anunţat că nu au înregistrat modificări ale nivelului de gaz livrat de Gazprom. Ulterior, Germania a anunţat scăderea volumului de gaz livrat, însă fără a preciza cu cât anume.
Toate ţările afectate au trebuit să apeleze la stocuri pentru a compensa scăderea brutală a volumului de gaz rusesc, de care multe dintre ele depind în mare măsură.
Livrarea gazelor a fost reluată
La 20 de zile de la declanşarea crizei, Ucraina a deschis vanele pentru gazul rusesc.
Livrarea a fost posibilă după ce compania rusă Gazprom şi cea ucraineană, Naftogaz, au semnat la Moscova, un contract privind livrările de gaz Ucrainei şi tranzitul către Europa.
Acordurile referitoare la gaze semnate de Kiev şi Moscova elimină complet intermediarii.
Noul document, care este prevăzut pentru zece ani, conţine tarifele pe care Ucriana le va plăti Rusiei pentru gaz. Practic, anul acesta, Ucraina va beneficia de o reducere de 20%, iar taxele de tranzit rămân la nivelul anului trecut.
De asemenea, din 2010, preţul va fi calculat pe baza standardelor europene.
Astfel Ucraina va plăti dublu pe mia de metri cubi, ajungând la 380 de dolari.
ARTE VIZUALE/MEDIA