Ultima bătălie din războiul surd, purtat de Rusia şi Ucraina pe tema gazelor, pare să fi fost şi cea mai dăunătoare pentru ţările din Balcani. Vulnerabilitatea sectorului energetic din zonă s-a arătat, la începutul anului, din plin.
Dependenţa de resursele ruseş ti a cauzat pierderi pentru întreprinderile din întreaga regiune.
Analizele făcute în timp real susţin ideea că Bulgaria a primit cea mai puternică lovitură. Totuşi, pentru că unele ţări, ca Serbia şi Bosnia, nu doar că depind integral de livrările de gaze naturale din Rusia, dar nu au nici capacităţi de stocare, în ţările balcanice efectele crizei au fost cel puţin la fel de dur resimţite.
Conform datelor centralizate de analiştii din regiune, după jumă- tatea lunii ianuarie, peste 370 de companii bulgare înregistraseră pierderi totale de aproape 50 de milioane de euro. Cifra poate părea mare pentru a defini pierderi „neforţ ate“ ale unei naţiuni proaspăt europene, dar situaţia din ţările balcanice nu s-a lăsat deloc mai pre jos. În Croaţia, de exemplu, numeroase întreprinderi şi-au restric- ţionat sau întrerupt producţia la începutul acestui an, suferind pierderi semnificative după ce guvernul a decretat starea de urgenţă în luna ianuarie. Croaţia şi-a exprimat, în acelaşi timp, dorinţa de a scăpa de sub vasalitatea Rusiei. Preşedintele Stipe Mesici a spus că susţine construcţ ia de către Qatar a unui terminal de gaze naturale pe litoralul croat, ca să diminueze dependenţa Balcanilor de livările de gaze naturale ruseşti. „Cu ocazia ultimei vizite în Qatar, efectuată în noiembrie, am discutat cu şeicul Hamad ben Khalifa Al-Thani şi cu alţi responsabili care au manifestat interes pentru finanţ area construcţiei unui terminal“, a declarat preşedintele Croa- ţiei. Mesici a precizat că investiţia ar putea să se cifreze la aproximativ 1,5 miliarde de euro şi că amplasamentul cel mai probabil este portul Ploce, în sudul ţării.
CONTRIBUŢIA SERBIEI LA RĂZBOIUL RUSOUCRAINEAN: PESTE 300 DE MILIOANE DOLARI
Fără să dispună de rezerve suficiente, Serbia a fost nevoită să apeleze la Ungaria şi Germania pentru a-şi asigura supravieţuirea pe timpul iernii.
Totuşi, câteva din marile companii au fost nevoite să-şi suspende activitatea. Asociaţia Patronatelor, UPS, a anunţat pe 12
ianuarie că pierderile din industrie au atins 24 de milioane de euro.
Bomba a fost aruncată, însă, de „Srbijagas“, compania publică de gaz a ţării. Duşan Baiatovici, managerul companiei a anunţat în luna ianuarie că Srbijagas va fi nevoită să împrumute 270 milioane dolari în următoarele luni, pentru a acoperi costurile livrărilor alternative din Europa de Vest. „Suma reprezintă o estimare a cheltuielilor întreprinse între decembrie 2008 şi februarie 2009, 90 de milioane de dolari fiind necesare doar pentru livrările de gaze din decembrie şi pentru plata furnizorilor în ianuarie şi februarie“, a declarat Baiatovici.
BALCANII, HOTĂRÂŢI SĂ-ŞI CÂŞTIGE INDEPENDENŢA ENERGETICĂ
Până la jumătatea lunii ianuarie, toate ţările balcanice s-au arătat serios lovite de criza gazelor. Principalul exportator de oţel din Macedonia, Maksteel, a oprit producţia. Cea mai mare companie siderurgică din Bosnia şi Herţegovina, Arcelor- Mittal Zenica, a luat aceeaşi măsură, autorităţ ile atenţionând că ar putea urma şi alte suspendări dacă această criza urma să se prelungească. Skoda, aflată în proprietatea companiei germane Volkswagen, a decis să reducă producţia fabricii Volkswagen din Saraievo, informa site-ul pincom. biz, tot în prima parte a lunii ianuarie.
Criza a forţat analiştii să recunoască sensibilitatea zonei şi să afirme că cea mai bună soluţie pentru consolidarea securităţ ii energetice pe termen scurt este construcţ ia de reţele interne de conducte de gaze şi conectarea acestora cu cele din Europa de Vest, proiect anunţat încă de anul trecut. „Investiţiile în infrastructura regională şi o interconectare mai bună a pieţelor de gaze şi de electricitate va permite regiunii să facă faţă mai bine perturbărilor de livrare“, a spus Tim Gould, expert al Agenţiei Internaţ ionale pentru Energie (AIE) pentru regiunea caspică, caucaziană şi sud-est europeană. Experţ ii s-au declarat convinş i că gazoductele interne reprezintă o modalitate mai rapidă şi mai ieftină de diversificare a aprovizionării cu gaze, deoarece proiectele mai mari, cum ar fi Nabucco, ar putea fi întârziate de criza economică actuală sau ar putea să rămână doar pe hârtie.
Folosirea de combustibili alternativi şi eficientizarea consumului de energie reprezintă, de asemenea, elemente cheie în întărirea Europei de Est.
„Eficienţa energetică este de trei sau de patru ori mai mică decât în ţările occidentale“, a spus Aleksandr Kovacevici, analist sârb independent al sectorului energetic.
Gazele naturale reprezintă mai puţin de 10-15% din consumul anual de energie în statele din vestul Balcanilor, dar unele companii de utilităţi, care asigură încălzirea gospodă riilor şi a companiilor, nu sunt proiectate să poată folosi combustibili alternativi.
ARTE VIZUALE/MEDIA