Iranul intenţionează să construiască un gazoduct, denumit Persian Pipeline, pentru transportul gazelor naturale către Europa, separat de proiectul Nabucco, în care este implicată şi România, a declarat Akbar Torkan, director responsabil cu planificarea în Ministerul Petrolului de la Teheran, citat pe site-ul instituţiei.
Pe fondul escaladării crizei financiare şi implicit, a celei energetice, pe plan mondial, Iranul proclamă ca iniţiativă construirea unui gazoduct pentru transportul gazului natural spre Europa. Proiectul, denumit Persian Pipeline, ar urma să fie o alternativă la proiectul Nabucco, gazoduct care vizează şi travesarea României. Imediat, în contextul intereselor deosebite care caracterizează acest domeniu, state europene precum Elveţia, Austria, Germania şi Italia s-au declarat interesate să se implice în realizarea acestui proiect. Iniţiativa iraniană pare teoretic lipsită de şanse deosebite de materializare, în condiţiile existenţei proiectului rusesc South Stream. Acesta din urmă a fost elaborat după negocieri îndelungate, în cadrul parteneriatului dintre statele fondatoare ale organizaţiei de la Shanghai (China, Rusia, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârghâstan).
REACȚII AMERICANE IMEDIATE
Partea americană nu a ezitat în a lua poziţie în privinţa viabilităţii proiectului Nabucco. Recent, Boyden Gray, trimisul special al SUA pentru energie în Eurasia, a declarat că acordul privind construirea gazoductului ar putea fi încheiat în aproximativ şase luni, adăugând că nu s-au definitivat probleme de detaliu, dar că există „cadrul pentru un acord“. Trebuie menţionat faptul că gazoductul Nabucco este un proiect susţinut de Uniunea Europeană, ca mod de reducere a dependenţei semnificative a UE de importurile de gaze naturale din Rusia. Dezvoltarea proiectului a devenit urgentă după ce intrarea trupelor militare ruseşti în Georgia din luna august a creat tensiuni între Rusia şi Occident.
Conducta Nabucco ar permite transportarea gazului natural din fostele republici sovietice în Europa de Vest, fără să treacă pe teritoriul rusesc. Situaţia nemulţumeşte Rusia şi loveşte din plin în monopolul rusesc existent pe plan mondial asupra energiei.
CONSUMUL ENERGETIC AL EUROPEI, DEASUPRA ALIANȚELOR GEO-POLITICE
Există estimări conform cărora dublarea consumului de gaze al Europei până în 2025 va determina necesitatea adoptării unei noi strategii energetice. Astfel, Europa ar avea nevoie de toate proiectele în curs de realizare, de la Nabucco, la Nord Stream si South Stream, ultimele iniţiate de Gazprom. Aceste proiecte bat de ani buni pasul pe loc, blocate nu de obstacole economice sau financiare, ci geo-politice, mai mult sau mai puţin reale. Conflictul armat dintre Rusia şi Georgia a complicat şi mai mult situaţia, obligând oficialii europeni la găsirea unor soluţii mai pragmatice.
Schimbările politice pot afecta proiectul Nabucco
Între factorii care pot determina noi evoluţii în problema „Nabucco“ se înscrie şi evoluţia situaţiei politice din Azerbaidjan, pe fondul alegerilor prezidenţiale din această ţară. Practic, competiţia pentru hidrocarburi dictează politica acestei ţări, reprezentând totodată miza majoră între Rusia şi Occident. În acest sens, Rusia a propus deja să cumpere întreaga producţie a Azerbaidjanului la preţul pieţii. În plus, gazoductul Nabucco, pentru a fi rentabil, trebuie să transporte şi gazul marilor producători din regiune, Turkmenistanul şi Kazahstanul, care au semnat deja cu Moscova. Pe listă ar trebui să se afle şi Iranul, stat pe care SUA nu-l agreează. Ca partener în cadrul proiectului Nabucco, România poate juca un rol important din punct de vedere energetic în regiune, în contextul conflictului din Georgia. De altfel, partea americană s-a declarat deosebit de interesată în privinţa deciziei României de a se implica activ în proiecte mari precum Nabucco, conducta Constanţa-Trieste şi hidrocentrala de la Tarniţa. Acest lucru a fost evidenţiat de către Damon Wilson, director în cadrul Direcţiei pentru Europa Centrală, de Est şi Nord a Consiliului de Securitate al SUA, în cadrul seminarului cu tema „Perspectiva dezvoltării economice, comerciale şi financiar-bancare“, desfăşurat în luna octombrie pe continentul nordamerican. În acelaşi timp, s-a evidenţiat că prin contribuţia şi implicarea activă a statelor beneficiare, inclusiv a României, constând în principal în finalizarea mai rapidă a conductei Nabucco-Gazprom, Rusia ar putea renunţa la proiectul paralel South Stream.
ARTE VIZUALE/MEDIA