Criza gazelor a debutat pe 1 ianuarie, când Gazprom a oprit livrările către Ucraina pentru că cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pe tema datoriilor Ucrainei şi a preţului pe care Kievul ar urma să-l plătească în 2009 pentru gazele ruseşti.

Disputa este complicată de diferendele politice dintre Federaţia Rusă şi Ucraina prooccidentală şi chiar de disensiunile interne de la Kiev, dintre preşedintele Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko.

Sistarea livrărilor de gaze de către ruşi a venit după câteva zile de scandal diplomatic, Moscova acuzând încă o dată Ucraina că „fură“ în jur de 25 de milioane de metri cubi din gazul destinat Europei şi a insistat asupra necesităţii unor rute alternative spre UE. De la Kiev însă, reprezentanţii companiei ucrainene Naftogaz au respins afirmaţ iile şi au dat vina pe Rusia, pe care au acuzat-o că manipulează tehnic volumele de gaz şi rutele.

Oprirea furnizării de gaze a pus imediat în dificultate majoritatea statelor Europene care s-au grăbit astfel să ceară celor două părţi implicate să pună capăt conflictului.

UN ACORD RĂMAS DOAR PE HÂRTIE

La intervenţia UE, Rusia şi Ucraina, alături de reprezentanţii Bruxelles-ului au semnat, în final, un acord care stabilea metoda de monitorizare a tranzitului gazului rusesc către Europa prin Ucraina, semnarea lui fiind o condiţie impusă de Vladimir Putin pentru reluarea furnizării. Alături de monitorizarea ruşilor urmau ca pe teren să fie trimişi observatori europeni.

Când toată lumea îşi freca mâinile de bucurie că acest conflict a luat sfârşit, lovitura de teatru nu a întârziat să apară. In ciuda acordului semnat, Ucraina a continuat să blocheze reluarea tranzitului de gaz rusesc spre Europa, acuzând Gazprom că îi pune „condiţii de tranzit inacceptabile“, situaţie calificată de Uniunea Europeană drept „foarte gravă“ şi imposibil de scuzat.

La scurt timp, Kievul avea să confirme că blocheaza tranzitul. „În cursul dimineţii, Gazprom a început să pună în aplicare planul de reluare a livrărilor de gaz spre Europa.

Ucraina a blocat toate acţiunile noastre în vederea tranzitului de gaz spre Europa“, a declarat Aleksandr Medvedev, vicepreşedintele Gazprom, citat de presa rusă. Pentru ruşi, comportamentul Kievului se pare că nu a fost tocmai o surpriză, partea rusă avertizâ nd încă înainte de semnarea acordului că o nouă problemă poate apărea şi bloca reluarea aprovizionării Europei „gazul tehnic“ care serveşte la menţinerea presiunii necesare în gazoductele de tranzit ale Ucrainei.

Ucraina solicita Gazprom asigurarea a 21 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, pe lângă volumul destinat europenilor, pentru a menţine presiunea în conducte. Rusia considera însă că Ucraina trebuie să platească acest gaz sau să îl asigure din volume proprii.

„Poate apărea o altă problemă, aceea a gazului tehnic necesar pentru a asigura tranzitul. Ucraina insistă ca acest gaz să fie furnizat de Gazprom. (…) Rusia plăteşte costurile de tranzit ucrainenilor şi acest cost include tot ce este necesar tranzitului“, declara purtatorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov,

DEZAMĂGIRE LA BRUXELLES

La Bruxelles, unde iniţial oficialii europeni s-au bucurat cu reţinere de anunţul reluării tranzitului, Comisia Europeană a fost nevoită să admită că situaţia nu s-a deblocat, în pofida eforturilor intense depuse de europeni. „Informaţ iile pe care le avem de la observatorii noştri sunt că foarte pţin gaz tranzitează în prezent sau chiar deloc“, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Situaţia este în mod evident foarte gravă şi trebuie ameliorată rapid“, a adăugat acesta. În plus, Comisia Europeană a anunţat că experţii europeni care ar fi trebuit să verifice tranzitul gazului rusesc nu au avut acces deplin la staţiile din Ucraina şi Rusia unde ar trebui să îşi desfăşoare activitatea.

GAZPROM DĂ VINA PE UCRAINA

Gazprom este favorabil unui contract pe termen lung cu Ucraina, dar există aici persoane care se opun, a declarat în acest context preşedintele Gazprom Aleksei Miller. „Am încercat totul pentru a semna acest contract, dar el nu este semnat şi nu se face nimic în acest sens“, a spus Miller în timpul unei vizite de o zi în Slovenia pentru a discuta despre proiectul South Stream, care va trece probabil prin această ţară.

Gigantul rus a pierdut 1,1 miliarde de dolari de la 1 ianuarie, din cauza disputei cu Ucraina, declarau la mijlocul lunii ianuarie oficialii ruşi. Suma ar putea creşte pentru că gazul rusesc nu trece de graniţă ca să ajungă la clienţi. Criza gazului pare departe de a lua sfârşit. În timp ce Rusia şi Ucraina continuă să se acuză reciproc, deschiderea robinetului de gaze se amână sie die.

SOLUŢIA LUI PUTIN

În încercarea de a reporni pomparea gazului spre Europa, premierul Putin a propus grupului ENI înfiinţarea unui consorţ iu european pentru rezolvarea crizei gazului până la soluţionarea conflictului dintre Moscova şi Kiev. La rândul său, preşedintele Medvedev i-a invitat la Moscova pe liderii statelor consumatoare de gaz pentru deblocarea situaţiei. UE s-a arătat imediat de acord cu această propunere şi s-a declarat pregătită să-i trimită pe ministrul ceh al Energiei, Martin Riman, şi pe comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs, pentru „a ajuta la găsirea unui acord durabil“ pentru conflictul gazelor, cu condiţia ca „liderii ruşi şi ucraineni să fie pe deplin implicaţi şi ca aceştia să aibă mandat pentru găsirea unei soluţii durabile“, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Laitenberger.

Cât îi priveşte pe ucraineni, aceştia nu s-au arătat foarte încrezători în rezultatele reuniunii. Premierul Iulia Timoşenko şi-a anunţat prezenţa dar a ţinut să precizeze că Ucraina dispune de suficient gaz în rezervoare pentru a nu se grăbi în negocierile cu Rusia privind livrările de carburanţ i. La rândul său, preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko, a declarat că propunerea omologului său rus este o idee bună, însă nu este de acord cu organizarea lui la Moscova.

RUSIA REIA LIVRĂRILE, DAR NU ACORDĂ COMPENSAŢII

Anunţul privind reluarea livrărilor de gaze a fost facută de către şeful gigantului rus Gazprom şi de premierul Cehiei, după ce Comisia Europeană a semnat varianta definitivă a protocolului privind monitorizarea tranzitului de gaze ruseş ti prin Ucraina. Importurile de gaze în România au fost reluate, după mai bine de două săptămâni de dispute între Rusia şi Ucraina, iar situaţia de urgenţă a fost ridicată, a anunţat la puţin timp după declaraţ ia şefului Gazprom ministrul Economiei, Adriean Videanu.

Potrivit acestuia, în ţară intră trei milioane de metri cubi pe zi.

Livrările de gaze ruseşti se apropiau de 10 milioane de metri cubi pe zi înainte ca Gazprom să sisteze aprovizionarea, însă cererea de pe piaţa internă nu necesită revenirea la această valoare a importurilor, întrucât cele mai importante combinate chimice, mari consumatoare de gaze, sunt închise.

Videanu a subliniat că sistemul energetic naţional nu a suferit nicio pierdere în perioada de sistare a importurilor.

În ceea ce priveşte posibilitatea încheierii unor contracte directe cu Gazprom, oficialul a spus că va analiza „această disponibilitate“.

Ceea ce este însă sigur, este faptul că România nu va primi nici o despăgubire din partea furnizorului rus pentru perioada în care livrările au fost sistate.

Etichete: criza
Feed RSS Comentarii: RSS 2.0 feed.