Numărul românilor care locuiesc legal în Italia s-a dublat în ultimii doi ani. Între 3,4 şi patru milioane de imigranţi trăiesc legal pe teritoriul italian, iar numărul românilor, cea mai mare comunitate de străini din ţară s-a dublat în doi ani, ajungând aproape de un milion.
Aşa arată un raport prezentat în noiembrie la Roma de două organizaţii catolice. În 31 octombrie 2007, rezidenţii străini cu situaţie legală reprezentau 6,7% din populaţia italiană, precizează raportul redactat de Caritas şi Fundaţia Migrantes.
Asociaţiile recunosc că estimările lor sunt mai mari decât ale Institutului italian de statistică (ISTAT), care evalua rezidenţii străini la 3.443.000 la începutul acestui an. Diferenţa apare din faptul că asociaţiile iau în calcul şi imigranţii recenţi, care nu au obţinut încă permis de rezidenţă, precizează raportul. Cea mai importantă comunitate de străini este cea a românilor, care s-a dublat în ultimii doi ani şi număra aproape un milion de rezidenţi legali la sfârşitul anului 2007, potrivit estimărilor asociaţiilor. Aproape trei sferturi dintre românii din Italia, 73,1%, spun că au venit pentru a-şi găsi de lucru, iar 23,5% din motive familiale.
O PARTE A ROMÂNILOR NU ESTE BINE VĂZUTĂ ÎN ITALIA
Nu toţi românii sunt priviţi cu respect de italieni. Recent, magazinul unei familii de români din Roma a fost incendiat, după ce mass-media italiană a acuzat pe nedrept un conaţional de-al nostru că ar fi provocat un accident rutier, soldat cu rănirea a 11 persoane, dintre care trei, grav.
Televiziunile din Peninsulă au anunţat la jurnalele de ştiri că un român, aflat sub influenţa alcoolului şi a drogurilor, a lovit cu maşina un grup de persoane care aşteptau autobuzul, la Roma, provocând rănirea a 11 dintre ele. De fapt, şoferul, în vârstă de 26 de ani, era croat. Informaţiile greşite au alimentat, însă, şi mai mult tensiunea faţă de imigranţi.
Astfel, un grup de persoane au aruncat cu cockteiluri Molotov întrun magazin cu produse alimentare româneşti din Arcilia, un district al Romei, şi au scris sloganuri rasiste pe pereţii acestuia. Autorităţile italiene au lansat o anchetă pentru a identifica autorii atacului, însă avertizează că este posibil să nu se termine aici. „Ne temem că ar putea exista şi alte atacuri în această zonă“, admit anchetatorii.
CAZUL MAILAT ATRAGE URA FAŢĂ DE ROMÂNI
Intoleranţa faţă de români vine după mediatizatul eveniment în care a fost implicat un conaţional, în octombrie 2007. Romulus Nicolae Mailat a fost găsit vinovat pentru uciderea Giovannei Reggiani, în apropiere de Roma, şi a fost condamnat la 29 de ani de închisoare. Mailat va trebui să plătească şi o amendă de 1.000 de euro şi despăgubiri în valoare de 500.000 de euro soţului victimei.
Cazul Mailat a generat o polemică de amploare în Peninsulă privind siguranţa şi imigraţia.
Incidentul a intervenit în contextul în care românii deveniţi cea mai mare comunitate de străini din Italia erau deja la originea unei serii de crime şi acte reprobabile care exasperaseră opinia publică italiană, determinând autorităţile să-şi pună problema unor măsuri la nivel de UE. Consiliul Italian de Miniştri, reunit în şedinţă extraordinară, a adoptat un pachet de măsuri de siguranţă, care prevedea, printre altele, posibilitatea de a îndepărta de pe teritoriul Italiei, în anumite condiţii, cetăţeni comunitari.
Măsuri dure împotriva imigraţiei ilegale
Tema siguranţei a marcat campania electorală pentru alegerile legislative şi pe cea pentru primăria Romei, din primăvara anului 2008. Astfel, toţi candidaţii au ameninţat românii cu măsuri dure. Primarul Romei, Gianni Alemanno, a dedicat primul său gest soţului Giovannei Reggiani.
După venirea la putere a dreptei, Parlamentul italian a aprobat un pachet controversat de măsuri pentru combaterea imigraţiei ilegale. Acesta prevedea delictul de imigraţie ilegală, care poate fi sancţionată cu închisoarea de la şase luni la patru ani, suplimentarea cu o treime a pedepselor în cazul în care infracţiunile erau comise de un imigrant ilegal, expulzări mai facile şi pedepse cu închisoarea de la şase luni la trei ani pentru proprietarii care îşi închiriau locuinţele unor imigranţi ilegali.
Cea mai criticată măsură de către politicienii români şi europarlamentari a fost amprentarea romilor, în cadrul unui recensământ desfăşurat în taberele de nomazi.
În luna octombrie, la cererea Uniunii Europene, Italia a renunţat să mai expulzeze cetăţeni comunitari din motive imperative legate de ordinea publică. În plus, autorităţile din Peninsulă au suprimat pedeapsa cu închisoarea pentru delictul controversat de imigraţie clandestină şi expulzarea automată a cetăţenilor UE care nu au suficiente venituri sau domiciliu stabil.
Acţiuni pentru îmbunătăţirea imaginii României în Italia
După moartea Giovannei Reggiani, autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Roma şi-au intensificat cooperarea. La începutul lunii noiembrie, premierul român Călin Popescu Tăriceanu a trimis un grup de experţi în Italia, pentru a ajuta autorităţile din Peninsulă, în cadrul unui plan de acţiune energică pentru combaterea fenomenelor infracţionale care au ca autori cetăţeni români. În acest sens, mai mulţi poliţişti români au fost trimişi în Italia, iar cele două guverne au semnat mai multe acorduri.
În paralel, MAE a lansat o campanie de diplomaţie publică intitulată „Piazza di Romania“, destinată îmbunătăţirii imaginii României în Italia. Campania include o serie de evenimente în Torino, Milano şi Roma, finanţate de Guvern cu 350.000 de euro şi de la Ministerul Turismului cu 100.000 de euro.
ARTE VIZUALE/MEDIA