Spre deosebire de statele occidentale, cel de-al patrulea actor important în Orientul Mijlociu, Rusia, care este şi membru al Cvartetului pentru această regiune, alături de SUA, UE şi ONU, are relaţii atât cu preşedintele moderat Mahmud Abbas şi cu statul Israel, cât şi cu gruparea Hamas care deţine de facto controlul în Gaza.

Având în vedere interesele sale în această regiune, interese care urmăresc refacerea poziţiei de influenţă pe care a deţinut-o în timpul fostei URSS, Moscova s-a implicat activ în recentul război din Gaza.

Fapt semnificativ în acest sens, emisarul special pentru Orientul Mijlociu al preşedintelui Medveedev, Aleksandr Saltanov, s-a întâlnit, încă din primele zile ale conflictului, la Damasc, cu conducerea mişcării integriste palestiniene.

„Scopul diplomaţiei ruse, care foloseşte activ contactele pentru soluţionarea crizei din Orientul Apropiat, este încetarea vărsării de sânge pe o perioadă de timp cât mai lungă“ aşa a caracterizat purtătorul de cuvânt al MAE rus, Andrei Nesterenko, eforturile Rusiei axate pe soluţionarea crizei din Fâşia Gaza. Pe de altă parte, Rusia a făcut demersuri insistente pe lângă Israel pentru încheierea unui armistiţ iu şi deschiderea unui culoar pentru evacuare civililor şi pentru a se asigura transportul încărcăturilor de primă necesitate.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a cerut imediat după declanşarea ostilităţilor omologului său israelian Tzipi Livni să oprească urgent operaţiunile din Fâşia Gaza. „Poziţia Rusiei este clară.

Este necesară oprirea urgentă a operaţiunilor militare din Fâşia Gaza, soldate deja cu numeroase victime în rândul palestinienilor. Am subliniat necesitatea unui armistiţiu, ce ar garanta siguranţa populaţiei din sudul Israelului“, se preciza întrun comunicat al Ministerului de Externe rus pe marginea acestei discuţ ii telefonice.

ISRAELUL A CERUT MOSCOVEI SĂ AIBĂ GRIJĂ CU LIVRĂRILE DE ARMAMENT

În plin război, Israelul a cerut oficial Rusiei să ţină cont de interesele sale în livrarea de armament către Orientul Mijlociu. „Livrările de armament periculos inamicilor noştri nu va servi intereselor de pace şi ar putea ajuta, de exemplu, Iranul să şteargă Israelul de pe faţa pământului. Astfel că ne aşteptăm ca Rusia să dea dovadă de responsabilitate în această problemă.

Ştim că trebuie să respectăm interesele Rusiei. În schimb ne aş- teptăm ca şi Rusia să respecte interesele noastre, dorinţa ţării noastre de a trăi în pace“, declara Amos Gilad, oficial în cadrul Ministerului israelian al Apărării într-un interviu acordat pe tema livrărilor de rachete sol-aer cu rază medie de acţiune, de tip S-300. Interesele Rusiei în Orientul Mijlociu sunt vechi, dar ele au cunoscut o amplificare după ce NATO a avansat întro zonă care, până nu demult, se afla în zona de influenţă a Moscovei.

Perspectiva extinderii NATO spre Est a redeşteptat interesul Rusiei faţă de Orientul Mijlociu, ducând la implicarea sa crescândă în aceste regiuni. Livrările de arme şi tehnologie militară au constituit şi constituie principalul mijloc de promovare a intereselor politice şi strategice ruse în zonă. Reacţiile Israelului şi ale aliatului său principal, Statele Unite ale Americii, nu au întârziat să apară, mai ales că Rusia s-a arătat, în ultimii ani, impasibilă la aceste proteste.

RUSIA ÎŞI FACE BAZE MILITARE ÎN LIBIA, SIRIA ŞI YEMEN

Rusia a decis să înfiinţeze în următorii ani noi baze militare navale în Siria, Libia şi Yemen. Un responsabil militar de la Moscova a declarat la mijlocul lunii ianuarie că este dificil de apreciat durata exactă a acestui proces, dar că acesta va fi finalizat cu siguranţă în câţiva ani. Decizia politică în acest sens a fost deja luată, a adăugat liderul militar rus.

RUSIA, PRINCIPALUL FURNIZOR DE ARMAMENT ÎN REGIUNE

Acţiunile Moscovei care au atras astfel de reacţii au fost: negocierile cu Iranul, demarate în februarie 2006, al căror obiectiv este ajungerea la un acord în privinţa problemei îmbogăţirii uraniului, astfel sprijinindu-se ambiţ iile nucleare ale Republicii Islamice Iran; invitarea la Moscova de către preşedintele Putin, în martie 2006, a unei delegaţii Hamas, în condiţiile în care Washingtonul şi statele europene refuzau orice contact cu această grupare, până ce nu recunoş tea statul Israel şi se dezarma total şi, nu în ultimul rând, vânzarea de armament Siriei. De exemplu, Rusia a exportat numai în anul 2000 armament în valoare de aproximativ patru miliarde dolari, un record pentru ea dacă avem în vedere că din vânzările de armament au fost obţinute 2,5 miliarde dolari în 1998 şi 3,5 miliarde în 1999. Toate acestea sunt cifre oficiale, dar analiştii estimează că sumele sunt de trei-patru ori mai mari. În cadrul acestei politici externe de recuperare a influenţelor globale, Rusia a decis reluarea vânzărilor de arme în Iran, în ciuda opoziţiei manifestate de Washington.

Mai mult, Rusia a decis recent să acorde gratuit Libanului 10 avioane de luptă într- o mutare ce se speră că va ridica nivelul cooperă rii militare.

Avioanele MIG29 sunt la mâna a doua, dar reparate şi modernizate la standarde de export, după cum declara şeful serviciului militar de cooperare, Mihail Dmitriev. Preţul mediu pentru un MIG-29 de export este de 30 milioane de dolari. Acesta se pare că este doar un prim pas pentru o colaborare pe scară mai largă în domeniul militar între cele două ţări. Pe de altă parte, Libanul a anunţat că va stabili contacte cu teritoriile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia.

Problema recunoaş terii independenţei celor două regiuni propuse, recunoscute în prezent doar de Rusia şi Nicaragua, urmează să fie examinata de cele mai înalte instanţe libaneze, a declarat liderul principalului bloc al majoritatii parlamentare din Liban, acesta afirmând că situaţia Libanului este similară cu cea a Osetiei de Sud. Pe lângă livrarea de avioane, Libanul este interesat să achiziţionize din Rusia tancuri şi echipamente de artilerie.

Rusia este deja principalul furnizor pentru ţara vecină Siria, o ţară cu care Liban are, din când în când, conflicte militare la frontieră.

Feed RSS Comentarii: RSS 2.0 feed.