Statele Unite ale Americii acordă anual Israelului 3 miliarde de dolari ca ajutor militar şi îi oferă acces la armamentul pe care îl are deja stocat în ţară. SUA este pentru Israel cel mai apropiat aliat, iar în ultimii 60 de ani, americanii au reprezentat în mod constant un sprijin ori de câte ori au fost atacaţi.

Pe de altă parte, s-ar putea spune că Israelul este cea mai importantă investiţie a SUA în străinătate. De la naşterea statului în 1948, SUA i-a dat zeci de miliarde de dolari: 10 miliarde pentru dezvoltare economică şi încă 21 pentru dezvoltare militară, între 1948 şi 1985, ca ulterior, SUA să acorde, în mod constant, 3 miliarde de dolari anual ca ajutor militar. În timp, Israelul s-a transformat din fratele cel mic în partener egal al SUA, având un comandament militar comun şi semnând un acord pentru schimburi de tehnologie.

CE CÂŞTIGĂ CELE DOUĂ ŢĂRI DIN ACEST PARTENERIAT

La ce a condus acest parteneriat foarte apropiat dintre cele două ţări despărţite de un ocean şi de un continent? Evident, evreii au că- pătat încredere după secole de prigoană şi primele cinci decenii fioroase ale secolului XX. Au profitat economic, prin sprijinul acordat de americani, au avut drept la liberă circulaţie. Au putut să se apere în faţa atacurilor venite din Siria, Liban, Egipt, din Palestina sau Irak. Ce au obţinut americanii? Dincolo de prietenii şi relaţii strânse între numeroasele familii evreieşti din SUA şi Israel, americanii au obţinut acces la o poziţie strategică pe Malul Mediteranei, în miezul ţărilor arabe măcinate de conflice religioase, care pot oricând să dea naştere unor tensiuni la nivel global. Aşa că, declaraţii în care oficialii americani spun că SUA vor apăra Israelul de orice duşman nu miră pe nimeni, iar această abordare protectoare nu va fi diferită nici în viitor. Înainte de a-şi prelua mandatul de secretar de stat, Hillary Clinton a făcut clară poziţia viitoarei administraţ ii Obama în ceea ce priveşte statul prieten Israel. „Nu poţi negocia cu Hamas până nu renunţă la violenţă, nu recunoaşte Israelul ca stat şi nu acceptă să respecte acordurile anterioare. Aceasta este poziţia guvernului Statelor Unite. Aceasta este poziţia preşedintelui ales“, a spus Hillary Clinton în Congres, în timpul audierilor pentru poziţia de secretar de stat. A fost cea mai tranşantă poziţie în favoarea operaţiunii militare declanş ate de Israel, la finele lui 2008, în Făşia Gaza, după ce militanţi ai Hamas au atacat civili din Israel. De altfel, în debtutul operaţiunilor militare, premierul israelian Ehud Olmert declarase că s-a simţit încurajat de abordarea preşedintelui de la acea vreme George W. Bush pentru a declanşa războiul în regiune.

CE SPUN EUROPENII DESPRE RĂZBOI

Europa a privit cu stupoare la amplitudinea operaţiunilor şi la violenţ a atacurilor armatei evreieşti, însă liderii de pe bătrânul continent nu au reuşit să vorbească pe o singură voce în această temă. Au cerut pacea în regiune, din raţiuni umanitare, cu jumătate de gură. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a încercat să aducă pacea, printr-un turneu de forţă în Egipt şi Israel, dar a fost ignorat. Preşedinţia cehă a UE s-a văzut nevoită să-şi accepte eşecul după ce a organizat un summit special pentru pace în Orientul Mijlociu, dar la care Israelul nu şi-a trimis reprezentanţi.

Feed RSS Comentarii: RSS 2.0 feed.