Alegerile locale stabilite pentru 29 martie sunt, în viziunea multor analişti, un moment crucial pentru evoluţia problemei kurde. Partidul Dreptate şi Dezvoltare (AKP), al premierului Recep Tayyip Erdogan, speră să câştige un mandat puternic pentru a combate formaţiunea pro-kurdă a Democraţ iei Sociale (DTP), cunoscută ca având legături cu teroriştii PKK.

Planul AKP este să câştige cât mai multe puncte strategice pentru a slăbi rezistenţa DTP şi a izola gruparea.

Partidul premierului se concentrează pe 100 de municipalităţi din estul şi sud-estul Turciei mai ales marele oraş Diyarbakir, care are o importanţă simbolică. Erdogan a promis o nouă deschidere către sud-est. În timpul unei vizite cheie la Diyarbakir în 2005, el a promis că va recunoaşte „realitatea kurdă“, şi chiar a sugerat o nouă definire a cetăţeniei. Dar, violenţele PKK din lunile ce au urmat au provocat un val de furie în Turcia şi au dus la un puternic val de presiuni din partea naţionaliştilor. Astfel, în ultimii doi ani nu s-a realizat niciun pas important în direcţia unei deschideri politice către kurzi. Discursurile premierului au devenit mai dure. „Am fost întotdeauna împotriva naţionalismului etnic şi regional“, declara el mai târziu. „Suntem cu toţii pe teritoriul acestei ţări, turci, kurzi, circasieni, georgieni, abhazieni şi bosniaci. Nicio grupare etnică nu ar trebui să se considere superioară. Avem o identitate mai puternică: cetăţenia Republicii Turcia.

Noi suntem pentru o singură naţiune, un singur steag, o ţară mamă şi un singur stat. Este cineva împotriva acestora? Poate spune cineva că este împotriva «unei singure naţiuni»? Dacă nu le convine, se pot duce oriunde doresc. Asta am avut de spus.“

Cu doar câteva săptămâni până la alegeri, tensiunile acumulate în provinciile din estul şi sud-estul ţării reprezintă o provocare reală pentru Turcia. La sfârşitul anului trecut, mii de kurzi au protestat violent în marile oraşe, în special acolo unde a fost prezent premierul Erdogan.

Militanţii au organizat şi atacuri minore asupra filialelor regionale ale Partidului Dreptate şi Dezvoltare (AKP), aflat la conducere, folosind bombe cu percuţie.

AKP ŞI DTP AU ÎMPĂRŢIT PUTEREA ÎN ACEST SECOL

În ultimele alegeri parlamentare anticipate, din iulie 2007, AKP a reuşit să câştige sprijinul kurzilor din Turcia, primind mult mai multe voturi decât DTP. Conform statisticilor, formaţiunea lui Erdogan a primit 56% din voturi în oraşele estice populate cu kurzi şi 51,76% în oraşele sud-estice. Mai înainte, în alegerile din noiembrie 2002, AKP nu a reuşit să obţină decât 33% şi respectiv 26%.

DTP a înregistrat o mare dezamă gire la alegerile din 2007. Ei au obţinut doar 17% în oraşele estice şi 25% în cele sud-estice. Partidul deţine astăzi 21 de reprezentanţi în Parlament. În acelaşi timp, aproape 70 dintre cei 338 de deputaţi ai AKP sunt de origine kurdă. Analiştii politici declară că DTP, ce încă trebuie să lupte pentru a se distanţa de imaginea liderului terorist condamnat Abdullah Ocalan, este determinat să câştige în viitoarele alegeri locale şi să îşi garanteze dreptul la cuvânt în aspectele politice şi mai ales în cele legate de problematica kurzilor. „Se pare că ei sunt realmente îngrijoraţi că AKPul poate obţine principalele municipalităţ i din regiune… Ceea ce, bineînţeles, ar demonstra o mare pierdere de prestigiu şi ar dovedi o slăbiciune politică a DTP-ului“, a declarat Suat Kiniklioglu, parlamentar AKP şi purtător de cuvânt al comitetului parlamentar pe probleme de Afaceri Externe. „Se pare că ei nu se feresc să crească gradul de violenţă şi de polarizare pentru a-şi atrage sprijin. Este trist că astfel de metode încă se folosesc în politică“.

ADERAREA LA UE, SOLUŢIA IEŞIRII DIN CRIZĂ

La alegerile din luna martie, turcii trebuie să se hotărască între un partid ce sprijină schimbări radicale în interiorul ţării printre care şi o nouă constituţie care să recunoască autonomia kurzilor şi partidul lui Erdogan, care promite să lărgească drepturile kurde fără a atinge sistemul politic unitar al Turciei.

Mai mult, AKP-ul a făcut şi promisiuni economice kurzilor pentru noi fonduri din partea guvernului şi noi investiţii în regiune. Sud-estul este una dintre cele mai nedezvoltate regiuni din ţară şi are rate ridicate de şomaj. Statisticile arată că alegătorilor le pasă cel mai mult de investiţ iile în infrastructura de bază precum spitale şi şcoli, precum şi de noile oportunităţi de angajare. În fapt, Guvernul a finalizat deja con ceperea unui pachet de investiţii în valoare de 12 miliarde de dolari, destinat regiunii sud-estice.

AKP-ul este dedicat reformei, declară Kiniklioglu, dar necesită un mandat puternic din partea oamenilor şi un climat politic îmbunătăţit. „Cea mai bună cale pentru ieşirea din impas este menţinerea drumului Turciei către aderarea la UE.

Majoritatea kurzilor ne-a sprijinit pentru că suntem partidul cel mai orientat către UE din Turcia, şi înţeleg că multe dintre problemele şi îngrijorările lor pot fi rezolvate întru-un cadru european. Totuşi nu putem subestima impactul negativ pe care îl are terorismul PKK şi gradul de violenţă ce continuă să afecteze cotidianul vieţii cetăţenilor noştri“, spune Suat Kiniklioglu.