Barack Obama

IRANUL raspunde – SUA isi demonstreaza mentalitatea de opresor

martie 2009

Emiratele Arabe Unite – riposta liderului iranian de sambata catre oferta presedintelui Barack Obama de a discuta a fost prompta si impetuoasa: cuvintele venite de la Washington sunt seci, neincluzand schimbari politice majore.

Dar raspunsul liderului suprem, Ayatoll ah Ali Khamenei a fost mai mult decat o lovitura de indepartare a progresului. A fost o lectie deschisa in mentalitatea teocratiei atotputernice a Iranului despre cum va ghida ritmul oricaror noi pasi facuti de Obama, sa distruga bucata cu bucata cei aproape 30 de ani de relatii diplomatice.

Este primul stadiu al negocierii in clasicul stil iranian: Fii dur si arata-ti puterea,” a zis Abdulkhaleq Abdulla, profesor de politici locale la Universitatea Emiratelor Arabe Unite. “ Liderii iranieni nu sunt dispusi sa fie ingaduitori in aceasta situatie. Este inca vorba de ideologie din partea iranienilor.

Pentru Khamanei si cercul sau interior, asta inseamna sa ramana loial Revolutiei Islamice din 1979 si a politicii narative de a respinge Statele Unite. Orice gesturi rapide din partea clericilor conducatori de a remedia legaturile cu Washinghtonul ar putea fi percepute de catre intransigenti ca o tradare a revolutiei.

Liderii iranieni nealesi deja masoara cu grija cum ar putea unele deschideri – chiar si cele mici – sa afecteze intrecerile prezidentiale din data de 12 iunie, dintre alesul lor, intransigentul Presedinte Mahmoud Ahmadinejad, si reformistii condusi de un prim ministru formal, Mir Hossein Mousavi.

“Acesta este motivul pentru care va exista un progres foarte lent si complicat dintre Iran si Statele Unite” A zis Abdulla. “ Chiar si teocratia poate fi pragmatica. Cand simt ca e un interes personal sa ajungem la America, ei vor gasi o solutie.”

Nu exista nicio urma de dezghetare primavaratica.

Khamenei a pozitionat bariera incredibil de sus – cerand o revizuire a politicii externe a Statelor Unite, inclusiv a renunta la “sprijinul neconditionat” pentru Israel si a opri rumorile ca Iranul ar cauta arme nucleare. Iranul insista ca programele sale nucleare sunt concepute exclusiv pentru scopuri de pace.

“Ati eliberat bunurile iraniene? Ati ridicat sanctiunile opresive? Ati renuntat la ponegrirea si acuzarea marei natiuni iraniene si a oficialilor ei?” a spus Khamenei intr-un discurs tinut in orasul nord-estic Mashhad. Multimea a aclamat “Moartea Americii”.
In ciuda ofertei lansate de Obama, Departamentul de Stat inca claseaza Iranul ca un sponsor al terorismului datorita retragerii trupelor militare cum ar fi Hezbollah din Liban. Oficialii Statelor Unite acuza Iranul ca ajuta armata Shiite, a carei tinte au inclus soldatii americani.

“El (Obama) a insultat Republica Islamica a Iranului din prima zi. Daca aveti dreptate ca a venit schimbarea, unde e acea schimbare? Unde sunt semnele acelei schimbari?Clarificati pentru noi ce anume s-a schimbat.”

Totusi, Khamenei a lasat o portita de acces catre legaturi mai bune cu America, spunand “ Daca voi va schimbati, si comportamentul nostru se va schimba.”

Raspunsul lui Khamenei a vizat in particular sa-l atentioneze pe Obama de importanta schimbare a tacticilor U.S.A. prezentate intr-o inregistrare lansata Vineri, oferindu-se sa discute direct cu teocratii iranieni mai degraba decat sa incurajeze numai reformistii pro-democrati din tara.

Miscarea recunoaste aparent realitatea pentru creatorii politicilor Statelor Unite: sistemul Iranului este ferm inradacinat si detine toate cartile pentru deciziile importante.

“Exista o posibilitate ca vor face ceea ce Statele Unite au facut cu Libia: angajament si atractie in schimbul politicilor moderate” a zis Patrick Clawson, director deputat al Institutului pentru Politici de Est de la Washington. “ oricum, Iranul este un teritoriu mult mai complicat ce are influente in Irak, Afghanistan si in imprejurimi”.

Adminsitratia lui Obama nu a depasit detaliile noilor sai pasi, dar Secretarul de Presa al Casei Albe, Robert Gibbs a declarat reporterilor, vineri, ca sunt asteptate “mult mai multe” initiative.

Saptamana trecuta, oficialii Statelor Unite au crescut posibilitatea contactelor diplomatice regulate dintre Statele Unite si diplomaticii iranieni din jurul lumii. Marti, Secretarul de Stat Hillary Clinton si trimisii iranieni vor avea ocazia de a discuta informal despre liniile colaterale ale unei conferinte ONU despre Afganistan, la Haga, in Olanda.
In Iran, orice contacte sau mesaje vor fi fara indoiala vazute prin prisma alegerilor prezidentiale.

Unii experti cred ca Ahmadinejad ar putea beneficia de propunerile oficiale ale lui Obama, afirmand ca pozitia sa rigida fata de Vest a adus Washinghtonul in joc. Reformatorii, intre timp, ar putea sa se confrunte cu o criza de identitate.

“Acestia sunt oameni care au considerat ca Statele Unite sunt un broker onest, militand pentru schimbarea de regim” a declarat Ilan Berman, un specialist al afacerilor iraniene la Consiliul American pentru Politici Externe. “ Acum reformatorii se vor simti abandonati in frig”.
Saeed Leylaz, un proeminent analist politic al Tehranului, a vazut limbajul dur al lui Khamenei doar ca o agitatie de inceput a ce ar putea sa fie o eliberare graduala a tensiunilor – similar cu decadele de apropiere lenta cu Marea Britanie, in ciuda unei istorii plina de probleme in ceea ce priveste terenurile cu petrol, cu mai mult de un secol in urma.

“ Statele Unite este singura tara din lume capabila sa destabilizeze Iranul. Khamenei este ingrijorat de acest lucru” a zis el. “ Daca grijile Iranului vor disparea, va exista vointa de a avea relatii cu Statele Unite in aceeasi maniera ca si cu U.K.”

OBAMA, HE’S OUR MOMMA!

decembrie 2008

Obama este numele noului idol mondial, dacă este să te iei după modul în care au reacţionat oamenii la aflarea veştii că democratul a fost ales preşedintele SUA.

Sondajele indică faptul că noul preşedinte American beneficiază de sprijinul a peste 90 la sută din populaţia globului, ceea ce înseamnă că dacă vreodată ar avea loc alegeri la nivel mondial, Barack Obama ar avea mari şanse să devină şeful suprem al Terrei.

Reacţia americanilor care i-au scandat numele ore în şir în faţa Casei Albe, la Washington DC, a părut suprinzătoare pentru un popor obişnuit să reacţioneze cu patos doar în faţa vedetelor de la Hollywood.

Însă noua vedetă este tânărul Obama, cu familia lui perfectă despre soţia sa Michelle se spune că este noua Jackie Kennedy. Cei doi, împreună cu fetiţele Malia şi Sacha constituie un nou dream-team american, gata să salveze lumea de criză financiară şi războaie. Imaginea sa a devenit inspiraţie pentru mulţi dintre cetăţenii globului. În Kenya, locul de naştere al tatălui său, portretul lui Obama a împânzit şcolile. La Berlin se dansează în grădiniţe deja un aşa numit Obama-dance se rotesc şoldurile, mâinile sunt întinse în faţă, degetele mari în sus, în semn de victorie, în vreme ce numele noului preşedinte smerican este scandat pe un ton şmecheresc: Obaaama! Imagini similare au fost difuzate de televiziuni şi din Indonezia, ţară în care, în copilărie, Barack a locuit pentru o perioadă.

CE N-A VĂZUT PARISUL

În Franţa, unde Obama are o rată de susţinere de 85 la sută, datorită politicilor sale de stânga şi poziţia faţă de războiul din Irak, entuziasmul este la fel de mare ca în Ungaria, Bulgaria sau România, de exemplu.

„Am fost atât de impresionată de alegerile din America, încât am luat avionul şi am stat în săptămâna alegerilor la un prieten din Harlem“, spune Helene, o doamnă elegantă din Paris. „Am vrut să fiu între ei în noaptea aceea minunată“.

„Între ei“ însemnând evident între locuitorii de culoare ai New York-ului, pentru care alegerea lui Barack Obama în funcţia de preşedinte al Americii echivalează cu eliberarea finală după anii lungi de frustrări şi de segregaţie socială. Până şi Times Square, inima Manhattanului, a semănat cu un uriaş cor de gospel în noaptea alegerilor. Erau adunaţi acolo mulţi republicani şi democraţi cu ochii aţintiţi spre ecranele CNN, unde era aşteptat din clipă în clipă rezultatul alegerilor mai ceva ca minutul 00.00 din noaptea Anului Nou. Cele două tabere împărţeau bannerele şi scandările, zâmbetele şi strângerile de mână, iar atmosfera era relaxată.

„Orice ar fi, Bush tot va trebui să plece de la Casa Albă“, spune James, un tânăr democrat din Bronx, cu degetele încleştate de emoţie pe un steguleţ cu chipul lui Obama.

MESAJ DIN ILLINOIS Pe măsură ce rezultatele parţiale din fiecare stat erau anunţate, emoţia creştea în sufletul fiecărui simpatizant al lui Obama, dar nimeni nu avea curajul să îşi asume proclamarea victoriei. A făcut-o noul preşedinte American în Chicago, Illinois, loc pe care îl reprezenta de doi ani în Senatul American.

„Schimbarea a ajuns în America“, a spus Obama în faţa unei adunări imense de fani, din care nu au lipsit vedete de la Hollywood.

Prezentatoarea de culoare Oprah Winfrey, una din cele mai influente personalităţi americane, nu îşi putea stăpâni lacrimile de emoţie. „Yes, we can!“, scanda mulţimea la fiecare frază a noului preşedinte, care a transmis un puternic mesaj de stânga, în sprijinul celor ce şi-au pierdut averile din cauza crizei. „Nu poţi fi bogat pe Wall Street în vreme ce cetăţenii de rând suferă“, a spus el.

„Drumul va fi lung. Calea va fi sinuoasă. Poate că nu ne vom atinge scopul într-un an sau într-un mandat, dar nu a mai existat atâta speranţă ca în aceasta seară, iar poporul american va reuşi“, a spus Obama.

El a avut un mesaj aparte şi legat de prejudecăţile rasiale referindu-se la cetăţenii de culoare care au suferit din cauza sclavagismului. „În această seară mă gândesc la o femeie care a votat în Atlanta, Ann Nixon Cooper, la vârsta de 106 ani. Ea face parte din generaţia născuta imediat după sclavie, într-o perioadă în care cineva ca ea nu putea vota din doua motive: pentru că era femeie şi din cauza culorii pielii“, a mai spus el.

Speranţe de ieşire din criză

Reacţia frenetică din rândul populaţiei la aflarea rezultatelor alegerilor a avut un trend similar şi pe burse, imediat după anunţarea rezultatelor, însă căderea a continuat, accentuând criza şi lăsându-i pe oamenii de afaceri fără mari speranţe cu privire la rederesare.

Însă majoritatea americanilor sunt de părere că el este singurul care va putea scoate economia americană din criză: peste două treimi cred că preşedintele ales va putea să aducă schimbările necesare pentru îmbunătăţirea economiei, potrivit unui sondaj realizat de Associated Press şi GFK.

CUM A DEVENIT OBAMA PREŞEDINTELE STATELOR UNITE

decembrie 2008

În urmă cu un an, doar aventurierii aveau curajul să parieze pe numele unui afroamerican la bursa pariurilor pentru preşedinţia SUA.

Şi asta în ciuda deziluziei majore constituite de al doilea mandat al preşedintelui George W. Bush, care a insistat pe războiul împotriva terorii şi nu a găsit rapid răspunsuri în faţa crizei imobiliare, care a dus la destabilizarea economiei globale.

Barack Obama, tânărul senator de Illinois, le-a spus americanilor „Yes, we can“ după ce a înfrânt-o pe Hillary Clinton, şi a intrat în campanie avantajat faţă de contracandidatul său republican John McCain. Argumentele sunt de partea lui: este tânăr, este democrat schimbul de putere era aproape o necesitate pentru americani după cei opt ani de mandat ai lui George W. Bush -, doreşte încetarea războiului şi acordarea de subvenţii pentru salvarea clasei mijlocii. Este charismatic şi are darul de a face mulţimile să viseze.

Aşa s-a făcut ca în noaptea zilei de 4 noiembrie, Obama să anunţe mapamondul de pe un stadion din Illinois, că: „Schimbarea a ajuns în America!“.

Noul preşedinte a obţinut 52 la sută din scrutinul popular, echivalentul a 338 de voturi electorale, faţă de cele 163 ale contracandidatului său republican, John McCain. Pentru a fi ales, un candidat la preşedinţia SUA are nevoie de minim 270 de voturi electorale.

Noul preşedinte va fi învestit oficial pe 20 ianuarie 2009, data la care actualul locatar de la Casa Albă îşi va încheia mandatul.

Obama s-a impus în state cheie precum Pennsylvania, Florida, Ohio sau Virginia, pe când McCain a câştigat în Indiana şi Carolina de Sud.

Americanii s-au înghesuit să voteze, înregistrându-se cea mai mare prezenţă la urne (66%) la nivel naţional din 1908. În state cu rol important pentru rezultatul alegerilor, precum Ohio, cetăţenii americani au stat la coadă pentru a reuşi să voteze. Analiştii susţin că principalul motiv al prezenţa atât de numeroase la vot a fost dorinţa de rezolvare a situaţiei economice dificile.

„Dacă mai este cineva care se îndoieşte că America este un loc în care totul este posibil, care se întreabă dacă visul părinţilor noştri fondatori este încă viu, care se mai îndoieşte de puterea democraţiei noastre, răspunsul i-a fost dat în această seară“, a spus Obama în faţa unei mulţimi entuziaste adunate în Chicago. Sute de milioane de oameni i-au urmărit discursul live la televizor, în ciuda diferenţelor de fus orar.

OBAMA, SOCIALIST?! E PREA MULT!

Unii analişti susţin că Obama a adoptat deja un discurs de stânga, prea socialist pentru americani el vrea taxe mai mari pentru bogaţi, concomitent cu acordarea de ajutoare pentru cei cu venituri modeste. Apropiaţii săi susţin contrariul.

„Să-l acuzi pe Obama de socialism este deja mult prea mult. Obama nu propune decât să redreseze baza sociala şi bugetul“, susţin analiştii.

„Mai întâi avem nevoie de un plan de salvare a clasei de mijloc ce va învesti în eforturi imediate pentru crearea de locuri de muncă şi sprijinirea familiilor ale căror salarii se reduc şi ale căror economii din întreaga viaţă dispar“, a spus Obama. Politicile sale ţintesc obţinerea energiei din surse regenerabile, sistemul de sănătate şi ajutorarea clasei mijlocii.

Este aşteptat anunţul noului preşedinte privind componenţa viitoarei sale administraţii.

Potrivit unor surse din echipa lui Obama, citate de presa americană, Hillary Clinton ar fi acceptat deja poziţia de secretar de stat. De asemenea, fostul său strateg din campanie David Axelrod va fi consilier în noua administraţie. Obama i-a mai anunţat pe Greg Craig ca avocat al Casei Albe, pe Lisa Brown drept secretar pentru personalul Casei Albe şi a lui Chris Lu în funcţia de secretar al Cabinetului.

De asemenea, guvernatorul statului Arizona, Janet Napolitano, este favorită pentru numirea în funcţia de secretar pentru securitate internă în viitoarea administraţie.

Aşteptarea cea mai mare este însă legată de numele celui care va conduce Trezoreria americană.

UN ÎNVINS „ELEGANT“

Republicanul John McCain şi-a recunoscut înfrângerea la scurt timp după ce televiziunile îl anunţaseră drept câştigător pe Obama, şi a avut un discurs considerat „elegant“ de către analişti, în care i-a îndemnat pe americani să-l susţină pe Barack şi şi-a asumat integral eşecul. „Ne-am luptat în maniera cea mai dură posibil. Şi pentru că am eşuat, acest eşec este al meu, nu al vostru“, a declarat McCain în faţa susţinătorilor săi, adunaţi la Phoenix, Arizona. „Astăzi am fost un candidat pentru cea mai mare funcţie a ţării pe care o iubesc atât de mult, iar în seara asta rămân servitorul ei“, a mai spus veteranul McCain.

BARACK OBAMA ADUCE SCHIMBAREA LA CASA ALBĂ

decembrie 2008

La începutul lunii noiembrie, o briză de aer proaspăt a intrat în atmosfera politică, odată cu alegerea democratului Barack Obama (47 de ani) la preşedinţia Statelor Unite.

Alegerea sa în defavoarea veteranului republican John McCain a venit pe un val de simpatie greu de stăvilit în retorica cotidiană. „Yes, we can!“, sloganul de campanie al democratului, este noul imn al populaţiei globale. Îl auzi şi acum pe stradă de la Berlin la Singapore, din Canada în ţara de Foc, în vreme ce tricouri şi insigne imprimate cu numele preşedintelui ales se vând ca pâinea caldă în magazine.

Viitorul locatar de la Casa Albă n el va fi învestit oficial în funcţie pe 20 ianuarie are o misiune grea: va trebui să hrănească speranţele americanilor, dar şi a unei bune părţi a populaţiei de pe glob, în ceea ce priveşte salvarea economiei, războiul din Irak şi reformarea leadershipului.

Este dificil de anticipat cum va fi noua administraţie a lui Barack Obama, dar, cel puţin într-o privinţă, simpatizanţii şi scepticii pot fi de acord: „Schimbarea a venit la Casa Albă“. Este prima frază a discursului său după ce a fost declarat câştigător.

Ce promite Obama? Salvarea clasei de mijloc americane, subvenţii pentru cei care nu îşi mai pot plăti ratele la bancă, salvarea industriei auto şi în general multe stimulente din partea statului pentru redresarea economiei. Retragerea trupelor din Irak mesaj căruia i se datorează câştigarea nominalizării democrate în faţa lui Hillary Clinton este un subiect din ce în ce mai rar adus în discuţie.

Obama a făcut primul pas pentru reunificarea Partidului Democrat, divizat în timpul cursei interne pentru nominalizarea candidatului la preşedinţia SUA şi i-a propus lui Clinton să devină secretar de stat.

Restul echipei sale va fi anunţat până la finele acestui an. Din ianuarie, se va vedea dacă speranţele pe care oamenii şi le-au pus în Barack Obama se vor adeveri.

ÎNTÂLNIREA LUI OBAMA CU AHMADINEJAD, O HIMERĂ CARE POATE DEVENI REALITATE

decembrie 2008

Intenţia noului preşedinte american Barack Obama, clamată în timpul campaniei sale electorale, de a-l contacta pe liderul iranian Mahmud Ahmadinejad, în vederea „dezgheţării“ relaţiilor bilaterale, este una din marile necunoscute ale eşicherului politic internaţional.

În mintea analiştilor politici se nasc acum întrebări privind schimbările care ar putea avea loc pe scena politică a Orientului Mijlociu, determinate de deciziile pe care le va lua noul preşedinte democrat de la Casa Albă.

Potrivit acestora, Obama ar trebui să ia decizii decisive în privinţa celor două crize actuale: cea a programului nuclear iranian şi cea privind relaţia tensionată cu Rusia, ca urmare a conflictului armat din Georgia.

Între cele două crize este o situaţie de interdependenţă în sensul că Rusia nu va permite aplicarea de sancţiuni Iranului până când divergenţele cu alianţa NATO, condusă de SUA, nu vor fi rezolvate, iar vechile acorduri politice ale sale cu Occidentul nu vor fi revizuite.

IRANUL E SIGUR DE POZIŢIA SA

Votul din 4 noiembrie din SUA a obligat la o pauză diplomatică asupra dosarului nuclear iranian. În ajunul alegerilor americane, eforturile diplomatice asupra acestui caz au părut blocate. Anumiţi diplomaţi şi experţi internaţionali au vorbit de o „anumită oboseală“ sau de „fatalism“ faţă de ideea că Iranul avansează inexorabil spre o capacitate nucleară militară. Vechiul responsabil al administraţiei Clinton, Robert Einhorn susţine, citat de publicaţia franceză „Le Monde“, ca şi alţi specialişti, că nimic nu se va schimba pe plan diplomatic până în primăvara sau vara anului 2009.

Atunci, viitoarea administraţie americană va fi pe deplin instalată iar alegerile prezidenţiale iraniene se vor încheia. În acest sens, în cadrul Departamentului de Stat al S.U.A se vehiculează idei conform cărora guvernul de la Washington doreşte mai degrabă decât intervenţia armată asupra Iranului, punerea în practică a unei coaliţii de state puternice, pentru creşterea presiunii financiare şi economice asupra acestei ţări.

Perspectiva sfârşitului de mandat al lui George Bush a încetinit această iniţiativă, chiar dacă europenii au impus sancţiuni, în luna iunie a acestui an, principalei bănci iraniene Melli. În ciuda posibilităţii materializării acestei perspective, Teheranul nu crede într-o intervenţie militară reală a SUA şi aşteaptă să obţină mai mult decât a promis administraţia Bush.

Potrivit lui Robert Einhorn, citat de aceeaşi sursă, echipa Obama estimează că va avea mai mult succes decât administraţia Bush, mizând pe obţinerea unui sprijin multilateral din partea statelor Golfului, a Uniunii Europene, şi poate chiar din partea Rusiei şi a Chinei. De asemenea, George Perkovitch de la Fundaţia Carnegie susţine că ar trebui retrasă oferta internaţională făcută Iranului, pe care nu o merită, şi încercată prinderea acestui stat în flagrant, prin obţinerea de dovezi clare privind militarizarea programului său nuclear.

INTRĂ ÎN ECUAŢIE ISRAELUL ŞI RUSIA

În Orientul Mijlociu, majoritatea statelor au dorit obţinerea mandatului prezidenţial de către Obama.

Poate cu excepţia Israelului, oarecum îngrijorat de politica pe care ar putea-o desfăşura preşedintele democrat în Liban. Chiar şi înainte de alegeri, presa israeliană şi-a exprimat îngrijorarea potrivit căreia alegerea lui Obama ar putea să dăuneze Israelului.

Acesta a declarat de mai multe ori în campania electorală că ar dori negocieri directe cu Iranul, chiar dacă guvernul de la Teheran nu renunţă la ambiţiile sale nucleare.

În acelaşi timp, factorul rus complică mult perspectiva reluării relaţiilor americano-iraniene. Conform lui Gary Seymour, expert apropiat de democraţi, ataşat la Consiliul Pentru Relaţii Externe din New York, citat de Le Monde, Rusia nu va face din limitarea programului nuclear iranian o prioritate a politicii sale externe. Rusia lui Putin/Medvedev doreşte în primul rând crearea unei atmosfere tipice confruntărilor bipolare. De aceea, în condiţiile în care Iranul este protejat de Rusia în cadrul Consiliului de Securitate, noua administraţie a SUA trebuie să vină cu o propunere mai bună.

Iranul continuă „retorica“ antiamericană

Iranul se manifestă în continuare ostil intenţiilor SUA. Mii de iranieni au sărbătorit recent împlinirea a 29 de ani de la asediul ambasadei americane din Teheran de către studenţi iranieni, printre care şi actualul preşedinte Ahmadinejad. De asemenea, oficialii iranieni au luat poziţie faţă de exerciţiile militare americane de la graniţa cu Irakul, denunţând misiunile aeriene americane din această zonă de frontieră. Astfel, conform agenţiei iraniene de ştiri IRNA, oficialii iranieni au avertizat că o eventuală violare a teritoriului iranian ar putea avea consecinţe imprevizibile asupra stabilităţii statelor din regiune. În acest context, preşedintele iranian Ahmadinejad a luat atitudine, trimiţând preşedintelui sirian Bashar Al Assad un mesaj de felicitare la adresa sa. Cu această ocazie, el a condamnat ferm „agresiunea criminală americană împotriva civililor nevinovaţi din sudestul Siriei“, afirmând totodată „deplina susţinere acordată poporului sirian“.

Poziţia ofensivă a preşedintelui Ahmadinejad se produce şi pe fondul problemelor interne cu care se confruntă acesta în relaţia cu noul parlament iranian, care a acordat recent un vot de neîncredere ministrului de interne iranian Ali Kordan.

Apropiat al lui Ahmadinejad, ministrul a fost demis pentru acuzaţia de minciună, gest care contribuie şi mai mult la erodarea imaginii preşedintelui iranian, pe plan intern.

Relaţia SUA-Iran atârnă de un răspuns la o scrisoare

decembrie 2008

Barack Obama şi-a luat angajamentul, în timpul campaniei electorale, să lanseze dialogul cu regimul iranian, dar riscă să aibă de pierdut dacă va răspunde scrisorii de felicitare care i-a fost trimisă de preşedintele Mahmoud Ahmadinejad, a doua zi după victoria sa în alegeri. Un răspuns ar putea antrena o scădere a popularităţii preşedintelui ales al Statelor Unite, dar ar putea reface imaginea lui Ahmadinejad în Iran, consideră experţi citaţi de AFP.

În cursul primei sale conferinţe de presă de după alegeri, Obama a spus că va „răspunde într-un mod potrivit“ scrisorii. De cealaltă parte, Turcia vede partea plină a paharului. „Nota de felicitare trimisă lui Obama de preşedintele iranian Mahoud Ahmadinejad este un pas care trebuie folosit. Turcia susţine poziţia aliaţilor săi (SUA şi statele NATO), care cred că programul nuclear al Statelor Unite este destinat dezvoltării armelor nucleare“, a declarat premierul turc Recep Tayyip Erdogan, citat de publicaţia International Herald Tribune.

Turcia se teme de un Iran izolat economic şi politic, care este principala sa alternativă la energia rusească.

MEDVEDEV ÎI ÎNTINDE MÂNA LUI OBAMA

decembrie 2008

Simţind vânt de schimbare peste ocean, după debarcarea de la Casa Albă a administraţiei republicane şi victoria lui Barack Obama, preşedintele rus Dimitri Medvedev face un pas în întâmpinarea noului său omolog american.

„Medvedev îi întinde mâna lui Obama“, titrează cotidianul francez Le Figaro, care a reuşit performanţa să realizeze primul interviu cu liderul de la Kremlin după aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.

Scandalul izbucnit în urmă cu mai bine de o lună de zile, când acelaşi Le Figaro a fost acuzat că a cenzurat şi a schimbat sensul unor răspunsuri oferite de premierul rus Vladimir Putin, într-un interviu, nu la împiedicat pe Medvedev să-i ofere întâietate ziarului din Hexagon.

Preşedintele rus s-a arătat dispus să renunţe la proiectul său de desfăşurare a rachetelor pe solul european, la Kaliningrad, dacă viitoarea administraţie Obama abandonează, la rândul ei, proiectul de scut antirachetă din Polonia şi din Republica Cehă. „Suntem gata să negociem o opţiune zero“, spune preşedintele Federaţiei Ruse.

Decizia administraţiei Bush de a desfăşura un sistem de apărare antirachetă în Republica Cehă şi în Polonia pune „o adevărată problemă“ Rusiei, explică Medvedev.

„Suntem gata să ne gândim la un sistem de securitate globală cu Statele Unite, ţările din Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă“, a spus Dimitri Medvedev .

Ca răspuns la această iniţiativă americană, Moscova şi-a anunţat intenţia de a desfăşura rachete Iskander în enclava rusă de la Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice.

„Suntem însă dispuşi să abandonăm această decizie de a desfăşura rachete la Kaliningrad dacă noua administraţie americană, după ce va fi analizat utilitatea reală a sistemului pentru a răspunde «statelor ostile», va decide să abandoneze sistemul antirachetă“, propune preşedintele rus.

PRIMELE IMPRESII

El s-a referit şi la relaţiile sale personale cu preşedintele ales, Barack Obama, şi la prima impresie pe care i-a făcut-o noul lider de la Casa Albă. „Pot să spun că am avut cu el o discuţie plăcută la telefon. Sperăm să creăm relaţii cinstite şi oneste şi să rezolvăm cu noua administraţie americană problemele pe care n-am reuşit să le reglăm cu administraţia actuală. Noul preşedinte american beneficiază de un foarte mare capital de încredere. A fost ales într-o perioadă foarte complicată şi îi doresc mult noroc în exerciţiul funcţiunii sale“, a subliniat Medvedev. De altfel, liderul rus a avut o atitudine pozitivă faţă de Barack Obama încă de la anunţarea rezultatului alegerilor din Statele Unite, când Kremlinul a anunţat că cei doi se vor întâlni „în curând“, pentru a evoca, mai ales, relaţiile bilaterale foarte încordate dintre cele două mari puteri.

În cursul unei discuţii telefonice, Medvedev şi Obama au susţinut „necesitatea organizării cât de curând a unei întâlniri“, a adăugat Kremlinul într-un comunicat, fără însă a preciza şi data. Cu prilejul convorbirii, cei doi „au subliniat caracterul prioritar al relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite, dezvoltarea lor importantă nu numai pentru cele două ţări, dar şi pentru comunitatea internaţională în general“, a adăugat preşedinţia rusă.

„A mai fost subliniat faptul că, de vreme ce lumea se confruntă cu tot felul de probleme, aceasta necesită conjugarea eforturilor tuturor statelor“, în particular ale Rusiei şi Statelor Unite, care au „responsabilităţi comune“, potrivit comunicatului oficial. Cei doi şi-au exprimat de asemenea „intenţia de a stabili o cooperare constructivă şi pozitivă în vederea stabilităţii internaţionale“, a continuat Kremlinul.

Chiar în ziua în care au fost date publicităţii rezultatele alegerilor prezidenţiale din SUA, preşedintele rus Dimitri Medvedev l-a felicitat pe Barack Obama pentru victoria sa, invitându-l la un „dialog constructiv“ pe bază de încredere. „Contez pe un dialog constructiv cu dumneavoastră, pe bază de încredere şi de luarea în calcul a intereselor fiecăruia“, a declarat Medvedev într-o telegramă trimisă preşedintelui ales.

„Rusia este convinsă de necesitatea dezvoltării progresive a relaţiilor dintre Moscova şi Washington“, a continuat şeful de stat rus, considerând că există pentru acest lucru „un potenţial pozitiv şi solid“.

Tonul prietenos al telegramei trimise lui Barack Obama contrastează în mod mai mult decât evident cu atitudinea afişată în aceeaşi zi, cu doar câteva ore mai devreme, când, în cadrul unui discurs televizat adresat naţiunii, preşedintele rus criticase Statele Unite pentru responsabilitatea lor în criza financiară şi economică mondială şi susţinerea pe care au acordat-o Georgiei pe parcursul războiului diun luna august a acestui an.

În această din urmă declaraţie, fără a pronunţa deloc numele lui Obama, Medvedev a spus că speră ca „noua administraţie americană să aleagă stabilirea de bune relaţii“ cu Rusia.

NUMIRI ÎN ECHIPA LUI OBAMA

decembrie 2008

Barack Obama a anunţat echipa sa însărcinată cu securitatea naţională, oficializând nominalizarea senatoarei Hillary Clinton la Departamentul de Stat şi menţinerea lui Robert Gates în fruntea Pentagonului. De asemenea, Bill Richardson a fost numit secretar al Comerţului.

La Chicago, preşedintele ales, care-i va succeda lui George Bush la 20 ianuarie, s-a arătat „ferm convins“ de necesitatea eliminării imediate a ameninţării terorismului.

„Nu putem să tolerăm o lume în care inocenţii sunt ucişi de extremişti care se bazează pe false ideologii“, a spus el. Viitorul preşedinte al Statelor Unite a reiterat proiectul său de repatriere a forţelor americane din Irak, în următoarele 16 luni, dar a precizat că va cere opinia militarilor.

OBAMA, ÎN POLE POSITION PENTRU CASA ALBĂ

noiembrie 2008

După un an de campanie electorală, cei doi candidaţi în alegerile prezidenţiale din SUA, Barack Obama şi John McCain sunt, încă, aproape umăr la umăr .

Campanie decisivă

Analiştii au scris că ultima confruntare dintre cei doi candidaţi la preşedinţia SUA a reprezentat nu numai o ocazie pentru ca alegătorii să se lămurească asupra programelor celor doi candidaţi, dar şi ultima şansă a lui McCain de a reduce avantajul lui Barack Obama, care era la acea vreme de 5%. Dar McCain nu a recuperat după cum au arătat sondajele. Cel al CNN, difuzat la încheierea dezbaterii, a aratat că 58% dintre telespectatori au considerat că Obama a caştigat dezbaterea, doar 31 de procente dintre respondenţi apreciind că McCain s-a detaşat în urma confruntării. Mai mult, un studiu al Reuters/ C-SPAN/ZOGBY, dat publicităţii la o zi după dezbatere, arăta un avans de 5 procente pentru Obama, scorul fiind de 49 la 44%.

Sondajele îl dau pe democratul Obama (43 de ani) cu un avantaj, de 5%, în faţa republicanului McCain (71 de ani), însă situaţia procentelor este întrucâtva similară cu cea de acum opt ani, când George W. Bush i-a suflat preşedinţia SUA lui Al Gore, în urma unui balotaj controversat în Florida. La casele de pariuri se joacă încă soarta finalei din 4 noiembrie. Ceea ce rămâne însă, este o încleştare electorală fără precedent, un electorat neputincios în faţa crizei economice, hotărât împotriva războiului, dispus să-şi pună speranţele în noua administraţie, dar şi o campanie exorbitantă, în care au fost investiţi peste 1 miliard de dolari, potrivit unora dintre analişti. În urmă cu un an, puţini dintre aceştia anticipau ascensiunea democratului Barack Obama devenit candidat la preşedinţia SUA. Dar senatorul de Illionis a reuşit s-o învingă pe Hillary Clinton în

alegerile preliminare din Partidul Democrat adresând alegătorilor un mesaj mult mai cald şi mai calm, în timp ce fosta primă doamnă a lăsat publicului să vadă că îşi doreşte mai mult funcţia, decât atribuţiile ei. De cealată parte, veteranul John McCain a reuşit să câştige fără eforturi învestitura republicană, promovând un mesaj moderat în ceea ce priveşte războiul şi menţinând linia conservatoare în privinţa finanţelor publice.

CRIZA, PRINCIPALA TEMĂ DE CAMPANIE

La începutul anului, mulţi analişti anticipau că războiul din Irak va fi principala temă de campanie, însă, pe măsură ce situaţia economică s-a deteriorat, cei doi candidaţi şi-au focalizat discursurile pe scoaterea Americii din criză.

Stânga, reprezentată de Obama, şi dreapta, reprezentată de McCain, au avut cea mai dură confruntare la mijlocul lunii octombrie, când cei doi candidaţi s-au întâlnit într-o ultimă confruntare televizată, în care şi-au prezentat măsurile pentru redresarea economică.

Planul lui Obama, în valoare de 60 de miliarde de dolari, prevede reduceri de taxe pentru firmele care creează locuri de muncă şi un moratoriu de 3 luni pentru confiscarea proprietăţilor celor care nu-şi mai pot plăti ipotecile la bănci.

Spre deosebire de acesta, McCain mizează pe reducerea de taxe şi a propus scutirea de impozite pentru retragerea banilor din conturile de pensii de către persoanele care au peste 59 de ani. El a mai spus că va introduce compensări pentru pierderile înregistrate la bursă şi că va reduce contribuţia angajatorilor pentru ajutoarele de somaj. Planul său economic costă aproximativ 53 miliarde de dolari.

FISCALITATEA ÎMPARTE PROCENTELE CELOR DOI

McCain a criticat planul fiscal al lui Obama, care prevede majorări ale impozitelor pentru familiile cu venituri de peste 250.000 de dolari pe an, care ar duce la ruinarea lui „Joe instalatorul“.

„Nu spui adevărul americanilor despre fiscalitate“, l-a criticat McCain pe contracandidatul său la începutul dezbaterii. Senatorul de Arizona a declarat că „distribuţia averilor“, initiaţiva promovată de Obama, ar genera „un război al claselor“. El i-a mai reproşat lui Obama că îl asociază cu preşedintele George W. Bush şi că îl critică pentru acţiunile acestuia „Domnule senator Obama, nu sunt preşedintele Bush. Dacă vreţi să vă opuneţi preşedintelui Bush, trebuia să vă prezentaţi la alegeri în urmă cu patru ani“, l-a ironizat McCain.

„Dacă din greşeală confund politica dumneavoastră cu cea a lui George W. Bush este pentru că în ceea ce priveşte problemele economice esenţiale care interesează poporul american, politica fiscală, politica energetică, priorităţile bugetare, aţi fost un partizan fervent al preşedintelui Bush“, a replicat Obama.

„De ce vreţi să majoraţi impozitele tuturor?“, a întrebat McCain. „Trebuie să încurajăm afacerile“, a mai spus el. Obama i-a răspuns că programul său prevede o reducere a impozitelor pentru 95% dintre americani şi că doar un numar restrâns de contribuabili vor fi vizaţi de o astfel de creştere.

„Amândoi vrem să reducem impozitele a declarat senatorul de Illinois -, diferenţa este în interesul cui vrem să reducem impozitele“, a adăugat el.