Traian Basescu declara ca reducerea veniturilor la buget se poate face ori inghetand salariile functionarilor publici ori reducand cu 5% numarul acestora. Cu toate acestea functionarii trebuie sa-si indeplineasca in continuare atributiile punand la dispozitie politicienilor alternative.
criza
RĂZBOIUL GAZELOR ARUNCĂ EUROPA ÎN CRIZĂ ŞI DIPLOMAŢIA ÎN TRANŞEE
martie 2009
Criza gazelor a debutat pe 1 ianuarie, când Gazprom a oprit livrările către Ucraina pentru că cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pe tema datoriilor Ucrainei şi a preţului pe care Kievul ar urma să-l plătească în 2009 pentru gazele ruseşti.
Disputa este complicată de diferendele politice dintre Federaţia Rusă şi Ucraina prooccidentală şi chiar de disensiunile interne de la Kiev, dintre preşedintele Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko.
Sistarea livrărilor de gaze de către ruşi a venit după câteva zile de scandal diplomatic, Moscova acuzând încă o dată Ucraina că „fură“ în jur de 25 de milioane de metri cubi din gazul destinat Europei şi a insistat asupra necesităţii unor rute alternative spre UE. De la Kiev însă, reprezentanţii companiei ucrainene Naftogaz au respins afirmaţ iile şi au dat vina pe Rusia, pe care au acuzat-o că manipulează tehnic volumele de gaz şi rutele.
Oprirea furnizării de gaze a pus imediat în dificultate majoritatea statelor Europene care s-au grăbit astfel să ceară celor două părţi implicate să pună capăt conflictului.
UN ACORD RĂMAS DOAR PE HÂRTIE
La intervenţia UE, Rusia şi Ucraina, alături de reprezentanţii Bruxelles-ului au semnat, în final, un acord care stabilea metoda de monitorizare a tranzitului gazului rusesc către Europa prin Ucraina, semnarea lui fiind o condiţie impusă de Vladimir Putin pentru reluarea furnizării. Alături de monitorizarea ruşilor urmau ca pe teren să fie trimişi observatori europeni.
Când toată lumea îşi freca mâinile de bucurie că acest conflict a luat sfârşit, lovitura de teatru nu a întârziat să apară. In ciuda acordului semnat, Ucraina a continuat să blocheze reluarea tranzitului de gaz rusesc spre Europa, acuzând Gazprom că îi pune „condiţii de tranzit inacceptabile“, situaţie calificată de Uniunea Europeană drept „foarte gravă“ şi imposibil de scuzat.
La scurt timp, Kievul avea să confirme că blocheaza tranzitul. „În cursul dimineţii, Gazprom a început să pună în aplicare planul de reluare a livrărilor de gaz spre Europa.
Ucraina a blocat toate acţiunile noastre în vederea tranzitului de gaz spre Europa“, a declarat Aleksandr Medvedev, vicepreşedintele Gazprom, citat de presa rusă. Pentru ruşi, comportamentul Kievului se pare că nu a fost tocmai o surpriză, partea rusă avertizâ nd încă înainte de semnarea acordului că o nouă problemă poate apărea şi bloca reluarea aprovizionării Europei „gazul tehnic“ care serveşte la menţinerea presiunii necesare în gazoductele de tranzit ale Ucrainei.
Ucraina solicita Gazprom asigurarea a 21 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, pe lângă volumul destinat europenilor, pentru a menţine presiunea în conducte. Rusia considera însă că Ucraina trebuie să platească acest gaz sau să îl asigure din volume proprii.
„Poate apărea o altă problemă, aceea a gazului tehnic necesar pentru a asigura tranzitul. Ucraina insistă ca acest gaz să fie furnizat de Gazprom. (…) Rusia plăteşte costurile de tranzit ucrainenilor şi acest cost include tot ce este necesar tranzitului“, declara purtatorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov,
DEZAMĂGIRE LA BRUXELLES
La Bruxelles, unde iniţial oficialii europeni s-au bucurat cu reţinere de anunţul reluării tranzitului, Comisia Europeană a fost nevoită să admită că situaţia nu s-a deblocat, în pofida eforturilor intense depuse de europeni. „Informaţ iile pe care le avem de la observatorii noştri sunt că foarte pţin gaz tranzitează în prezent sau chiar deloc“, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
„Situaţia este în mod evident foarte gravă şi trebuie ameliorată rapid“, a adăugat acesta. În plus, Comisia Europeană a anunţat că experţii europeni care ar fi trebuit să verifice tranzitul gazului rusesc nu au avut acces deplin la staţiile din Ucraina şi Rusia unde ar trebui să îşi desfăşoare activitatea.
GAZPROM DĂ VINA PE UCRAINA
Gazprom este favorabil unui contract pe termen lung cu Ucraina, dar există aici persoane care se opun, a declarat în acest context preşedintele Gazprom Aleksei Miller. „Am încercat totul pentru a semna acest contract, dar el nu este semnat şi nu se face nimic în acest sens“, a spus Miller în timpul unei vizite de o zi în Slovenia pentru a discuta despre proiectul South Stream, care va trece probabil prin această ţară.
Gigantul rus a pierdut 1,1 miliarde de dolari de la 1 ianuarie, din cauza disputei cu Ucraina, declarau la mijlocul lunii ianuarie oficialii ruşi. Suma ar putea creşte pentru că gazul rusesc nu trece de graniţă ca să ajungă la clienţi. Criza gazului pare departe de a lua sfârşit. În timp ce Rusia şi Ucraina continuă să se acuză reciproc, deschiderea robinetului de gaze se amână sie die.
SOLUŢIA LUI PUTIN
În încercarea de a reporni pomparea gazului spre Europa, premierul Putin a propus grupului ENI înfiinţarea unui consorţ iu european pentru rezolvarea crizei gazului până la soluţionarea conflictului dintre Moscova şi Kiev. La rândul său, preşedintele Medvedev i-a invitat la Moscova pe liderii statelor consumatoare de gaz pentru deblocarea situaţiei. UE s-a arătat imediat de acord cu această propunere şi s-a declarat pregătită să-i trimită pe ministrul ceh al Energiei, Martin Riman, şi pe comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs, pentru „a ajuta la găsirea unui acord durabil“ pentru conflictul gazelor, cu condiţia ca „liderii ruşi şi ucraineni să fie pe deplin implicaţi şi ca aceştia să aibă mandat pentru găsirea unei soluţii durabile“, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Laitenberger.
Cât îi priveşte pe ucraineni, aceştia nu s-au arătat foarte încrezători în rezultatele reuniunii. Premierul Iulia Timoşenko şi-a anunţat prezenţa dar a ţinut să precizeze că Ucraina dispune de suficient gaz în rezervoare pentru a nu se grăbi în negocierile cu Rusia privind livrările de carburanţ i. La rândul său, preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko, a declarat că propunerea omologului său rus este o idee bună, însă nu este de acord cu organizarea lui la Moscova.
RUSIA REIA LIVRĂRILE, DAR NU ACORDĂ COMPENSAŢII
Anunţul privind reluarea livrărilor de gaze a fost facută de către şeful gigantului rus Gazprom şi de premierul Cehiei, după ce Comisia Europeană a semnat varianta definitivă a protocolului privind monitorizarea tranzitului de gaze ruseş ti prin Ucraina. Importurile de gaze în România au fost reluate, după mai bine de două săptămâni de dispute între Rusia şi Ucraina, iar situaţia de urgenţă a fost ridicată, a anunţat la puţin timp după declaraţ ia şefului Gazprom ministrul Economiei, Adriean Videanu.
Potrivit acestuia, în ţară intră trei milioane de metri cubi pe zi.
Livrările de gaze ruseşti se apropiau de 10 milioane de metri cubi pe zi înainte ca Gazprom să sisteze aprovizionarea, însă cererea de pe piaţa internă nu necesită revenirea la această valoare a importurilor, întrucât cele mai importante combinate chimice, mari consumatoare de gaze, sunt închise.
Videanu a subliniat că sistemul energetic naţional nu a suferit nicio pierdere în perioada de sistare a importurilor.
În ceea ce priveşte posibilitatea încheierii unor contracte directe cu Gazprom, oficialul a spus că va analiza „această disponibilitate“.
Ceea ce este însă sigur, este faptul că România nu va primi nici o despăgubire din partea furnizorului rus pentru perioada în care livrările au fost sistate.
UCRAINA DĂ REPLICA RUSIEI, ÎN PREZENŢA ŞEFULUI DIPLOMAŢIEI ROMÂNE
martie 2009
„Din punctul meu de vedere, problema gazelor este foarte simplă: 80% din gazul rusesc pentru Europa trece prin Ucraina şi acest lucru nu se va schimba prea curând“, a declarat ministrul ucrainean de externe, Volodimir Ogrîzko, după întrevederea de la Kiev cu Cristian Diaconescu, şeful diplomaţiei române.
Ministrul Diaconescu nu a dorit însă să comenteze propunerea făcută de Vladimir Putin României, în timpul crizei gazelor, care viza ca România să cumpere direct de la Rusia gaze şi să încerce să le vândă mai departe Ucrainei.
„Acţiunile Rusiei, când s-a stopat livrarea gazelor, au oglindit o necesitate pentru Ucraina şi pentru ţările din UE de a regândi situaţia în acest sens pentru livrarea gazelor.
Interesul Ucrainei, care ţine să fie membră UE, este de a găsi o poziţie comună cu UE în acest plan“, a mai spus ministrul ucrainean. În plus, Ogrîzko a spus că România sprijină o strategie energetică comună UE-Ucraina.
JURNAL DE CRIZĂ (A GAZELOR) ÎN BALCANI
martie 2009
Ultima bătălie din războiul surd, purtat de Rusia şi Ucraina pe tema gazelor, pare să fi fost şi cea mai dăunătoare pentru ţările din Balcani. Vulnerabilitatea sectorului energetic din zonă s-a arătat, la începutul anului, din plin.
Dependenţa de resursele ruseş ti a cauzat pierderi pentru întreprinderile din întreaga regiune.
Analizele făcute în timp real susţin ideea că Bulgaria a primit cea mai puternică lovitură. Totuşi, pentru că unele ţări, ca Serbia şi Bosnia, nu doar că depind integral de livrările de gaze naturale din Rusia, dar nu au nici capacităţi de stocare, în ţările balcanice efectele crizei au fost cel puţin la fel de dur resimţite.
Conform datelor centralizate de analiştii din regiune, după jumă- tatea lunii ianuarie, peste 370 de companii bulgare înregistraseră pierderi totale de aproape 50 de milioane de euro. Cifra poate părea mare pentru a defini pierderi „neforţ ate“ ale unei naţiuni proaspăt europene, dar situaţia din ţările balcanice nu s-a lăsat deloc mai pre jos. În Croaţia, de exemplu, numeroase întreprinderi şi-au restric- ţionat sau întrerupt producţia la începutul acestui an, suferind pierderi semnificative după ce guvernul a decretat starea de urgenţă în luna ianuarie. Croaţia şi-a exprimat, în acelaşi timp, dorinţa de a scăpa de sub vasalitatea Rusiei. Preşedintele Stipe Mesici a spus că susţine construcţ ia de către Qatar a unui terminal de gaze naturale pe litoralul croat, ca să diminueze dependenţa Balcanilor de livările de gaze naturale ruseşti. „Cu ocazia ultimei vizite în Qatar, efectuată în noiembrie, am discutat cu şeicul Hamad ben Khalifa Al-Thani şi cu alţi responsabili care au manifestat interes pentru finanţ area construcţiei unui terminal“, a declarat preşedintele Croa- ţiei. Mesici a precizat că investiţia ar putea să se cifreze la aproximativ 1,5 miliarde de euro şi că amplasamentul cel mai probabil este portul Ploce, în sudul ţării.
CONTRIBUŢIA SERBIEI LA RĂZBOIUL RUSOUCRAINEAN: PESTE 300 DE MILIOANE DOLARI
Fără să dispună de rezerve suficiente, Serbia a fost nevoită să apeleze la Ungaria şi Germania pentru a-şi asigura supravieţuirea pe timpul iernii.
Totuşi, câteva din marile companii au fost nevoite să-şi suspende activitatea. Asociaţia Patronatelor, UPS, a anunţat pe 12
ianuarie că pierderile din industrie au atins 24 de milioane de euro.
Bomba a fost aruncată, însă, de „Srbijagas“, compania publică de gaz a ţării. Duşan Baiatovici, managerul companiei a anunţat în luna ianuarie că Srbijagas va fi nevoită să împrumute 270 milioane dolari în următoarele luni, pentru a acoperi costurile livrărilor alternative din Europa de Vest. „Suma reprezintă o estimare a cheltuielilor întreprinse între decembrie 2008 şi februarie 2009, 90 de milioane de dolari fiind necesare doar pentru livrările de gaze din decembrie şi pentru plata furnizorilor în ianuarie şi februarie“, a declarat Baiatovici.
BALCANII, HOTĂRÂŢI SĂ-ŞI CÂŞTIGE INDEPENDENŢA ENERGETICĂ
Până la jumătatea lunii ianuarie, toate ţările balcanice s-au arătat serios lovite de criza gazelor. Principalul exportator de oţel din Macedonia, Maksteel, a oprit producţia. Cea mai mare companie siderurgică din Bosnia şi Herţegovina, Arcelor- Mittal Zenica, a luat aceeaşi măsură, autorităţ ile atenţionând că ar putea urma şi alte suspendări dacă această criza urma să se prelungească. Skoda, aflată în proprietatea companiei germane Volkswagen, a decis să reducă producţia fabricii Volkswagen din Saraievo, informa site-ul pincom. biz, tot în prima parte a lunii ianuarie.
Criza a forţat analiştii să recunoască sensibilitatea zonei şi să afirme că cea mai bună soluţie pentru consolidarea securităţ ii energetice pe termen scurt este construcţ ia de reţele interne de conducte de gaze şi conectarea acestora cu cele din Europa de Vest, proiect anunţat încă de anul trecut. „Investiţiile în infrastructura regională şi o interconectare mai bună a pieţelor de gaze şi de electricitate va permite regiunii să facă faţă mai bine perturbărilor de livrare“, a spus Tim Gould, expert al Agenţiei Internaţ ionale pentru Energie (AIE) pentru regiunea caspică, caucaziană şi sud-est europeană. Experţ ii s-au declarat convinş i că gazoductele interne reprezintă o modalitate mai rapidă şi mai ieftină de diversificare a aprovizionării cu gaze, deoarece proiectele mai mari, cum ar fi Nabucco, ar putea fi întârziate de criza economică actuală sau ar putea să rămână doar pe hârtie.
Folosirea de combustibili alternativi şi eficientizarea consumului de energie reprezintă, de asemenea, elemente cheie în întărirea Europei de Est.
„Eficienţa energetică este de trei sau de patru ori mai mică decât în ţările occidentale“, a spus Aleksandr Kovacevici, analist sârb independent al sectorului energetic.
Gazele naturale reprezintă mai puţin de 10-15% din consumul anual de energie în statele din vestul Balcanilor, dar unele companii de utilităţi, care asigură încălzirea gospodă riilor şi a companiilor, nu sunt proiectate să poată folosi combustibili alternativi.
„Nabucco“, monedă de negociere pentru aderarea Turciei la UE
martie 2009
Criza gazelor, de la începutul acestui an, a venit ca un avantaj nebănuit pentru Turcia, care speră să-şi accelereze integrarea în Uniunea Europeană. Turcia nu recunoaşte Republica Cipriotă iar ciprioţii greci blochează capitolul energetic din discuţiile de aderare ale Turciei.
„Dacă ne confruntăm cu o situaţie în care acest capitol despre energie este blocat, ne vom reexamina poziţia faţă de Nabucco. Trebuie să discutăm deschis, sudul Ciprului exercită presiuni pentru ca anumite capitole să nu fie deschise, ca cel despre energie. Dar UE trebuie să fie corectă în tratamentul aplicat faţă de Turcia, nu trebuie să prefere sudul Ciprului, care este departe de Europa şi nu are decât câteva sute de mii de locuitori, comparativ cu Turcia şi cei 70 de milioane de locuitori ai săi“, a atacat premierul turc Recep Tayyip Erdogan în plină criză a gazelor. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a reacţionat imediat, cerând Turciei să nu condiţioneze realizarea proiectului de aderarea sa la UE.
EUROPA CAUTĂ ALTERNATIVE LA GAZUL RUSESC
martie 2009
Criza gazelor apărută între Ucraina şi Rusia a arătat că descoperirea unor surse noi de aprovizionare a Europei continuă să fie un vis.
Politica şi costurile fac improbabilă posibilitatea ca Uniunea Europeană să se aprovizioneze cu energie şi de altundeva decât din Rusia, timp de ani întregi.
Şi asta, în pofida crizei gazelor care a redus activitatea fabricilor din sud-estul Europei şi a lăsat mii de case fără căldură.
După douăzeci de zile, criza a fost dezamorsată, iar Rusia a pornit din nou robinetul.
CUM A ÎNCEPUT CRIZA
Rusia şi Ucraina nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nou contract pentru furnizarea de gaze în 2009 înainte de termenul limită de 31 decembrie, fixat de negociatorii ruşi. Compania Gazprom a anunţat în timpul negocierilor că vrea să crească preţul pentru gazul furnizat Kievului de la 179,5 la 250 de dolari. Ucraina a considerat prea mare acest preţ şi a cerut ca orice mărire a preţului de import a gazului să fie însoţită de o creştere a preţului de tranzit perceput de Ucraina pentru transportul gazului rusesc spre clienţii europeni.
ROMÂNIA, AFECTATĂ DE CRIZA GAZULUI
Europa Centrală şi de Est a fost afectată serios de criza gazului ruso- ucraineană. Livrările de gaz rusesc au scăzut dramatic sau chiar au fost sistate complet în cazul unora dintre ţări, situaţie calificată de Uniunea Europeană drept „inacceptabilă“.
România a primit cu 75% mai puţin gaz rusesc decât în mod obişnuit, după ce înregistrase o scădere cu 30-40% a volumului primit. Ministerul Economiei a anunţat că prioritară, în această situaţie, este aprovizionarea populaţ iei, iar Guvernul a hotărât că una dintre măsuri va fi reducerea consumului de gaze la CET-uri, care vor utiliza în perioada următoare păcură şi cărbune. România importă din Rusia circa o treime din necesităţile sale de gaze destinate consumului intern. Populaţia României consumă anual aproximativ 18 miliarde metri cubi de gaze naturale. Dintre acestea, circa două treimi sunt asigurate de Petrom (deţinută de grupul austriac OMV) şi de producătorul de stat de gaze naturale Romgaz.
UE REACŢIONEAZĂ TIMID
După declanşarea crizei gazelor, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a ameninţat Rusia şi Ucraina cu ac- ţionarea în justiţie de către companiile europene din domeniul gazelor, dacă livrările către Uniunea Europeană nu sunt reluate „urgent“.
„Răbdarea Uniunii Europene în conflictul dintre Rusia şi Ucraina cu privire la livrările de gaz s-a epuizat“, a declarat recent şi premierul ceh Mirek Topolanek. Experţii energetici din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au propus chiar ca patru ţări să înceapă să producă gaz la capacitate maximă.
Mai exact, este vorba de Norvegia, Marea Britanie, Polonia şi România, care ar fi trebuit să compenseze lipsa cantităţii de gaz rusesc care era livrată către Europa.
EUROPA STĂ ÎN FRIG
Dacă pentru România situaţia nu a fost extrem de gravă, în Bulgaria, Ministerul Economiei anunţa întrun comunicat: „Suntem într-o situaţie de criză“.
Bulgaria a fost afectată mult mai serios, pentru se bazează aproape exclusiv pe Rusia pentru aprovizionarea cu gaz şi nu are conducte alternative celor ce trec prin Ucraina. Bulgaria a cerut consumatorilor industriali să treacă pe alţi combustibili, precum petrol, iar consumatorilor casnici să folosească mijloace alternative pentru a se încălzi.
Două companii bulgare producătoare de îngrăşă minte au anunţat că au fost nevoite să oprească producţia după suspendarea livrărilor de gaze naturale ruseşti către Bulgaria.
Afectată a fost şi Austria, care dispune de una dintre cele mai importante trei platforme de gaz din Europa Centrală.
OMV a anunţat că volumul de gaz rusesc primit a scăzut cu 90% faţă de nivelul normal.
În Ungaria, MOL a anunţat că primeşte cu mai puţin de 20% din cantitatea prevăzută de gaz rusesc. Ungaria foloseşte între 68 şi 70 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, dar are rezerve de 3,5 miliarde de metri cubi.
Dacă estul şi centrul Europei a fost afectat din plin, Franţa şi, în primă fază Germania, au anunţat că nu au înregistrat modificări ale nivelului de gaz livrat de Gazprom. Ulterior, Germania a anunţat scăderea volumului de gaz livrat, însă fără a preciza cu cât anume.
Toate ţările afectate au trebuit să apeleze la stocuri pentru a compensa scăderea brutală a volumului de gaz rusesc, de care multe dintre ele depind în mare măsură.
Livrarea gazelor a fost reluată
La 20 de zile de la declanşarea crizei, Ucraina a deschis vanele pentru gazul rusesc.
Livrarea a fost posibilă după ce compania rusă Gazprom şi cea ucraineană, Naftogaz, au semnat la Moscova, un contract privind livrările de gaz Ucrainei şi tranzitul către Europa.
Acordurile referitoare la gaze semnate de Kiev şi Moscova elimină complet intermediarii.
Noul document, care este prevăzut pentru zece ani, conţine tarifele pe care Ucriana le va plăti Rusiei pentru gaz. Practic, anul acesta, Ucraina va beneficia de o reducere de 20%, iar taxele de tranzit rămân la nivelul anului trecut.
De asemenea, din 2010, preţul va fi calculat pe baza standardelor europene.
Astfel Ucraina va plăti dublu pe mia de metri cubi, ajungând la 380 de dolari.
Actuala criză financiară este cea mai gravă din istoria recentă
martie 2009
„Nu există dubii că ne confruntăm cu cea mai severă criză financiară şi economică din ultimii zeci de ani“, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. „Aceasta este prima criză sincronizată, la nivel global. Este prima dată când economiile se contractă simultan, pentru prima dată din 1947“, a mai spus acesta. Criza financiară globală actuală marchează cea mai puternică încetinire a creşterii economice din istoria recentă şi unele dintre noile membre ale Uniunii Europene (UE) au fost afectate sever, au spus mai mulţi oficiali. În acelaşi timp, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, a declarat că unele state din Europa Centrală şi de Est au fost afectate sever, iar comunitatea internaţională le va ajuta.
Răspunsul Uniunii Europene către toate statele membre care au dorit să împrumute bani pentru a-şi ajuta economiile a fost să încheie întâi un acord cu FMI. Se ştie că organizaţia impune condiţ ii drastice pentru a se asigura de cheltuirea corectă a acestor bani. Statele din Europa care au cerut aceşti bani cu garanţii de la FMI Ungaria, Letonia, Islanda, Ucraina fac faţă cu greu rigorilor impuse de Fond. România se pregăteşte şi ea să ceară un împrumut de la Comisia Europeană, combinat cu un ajutor financiar de la Fond.
Imprumutul Romaniei, un rau necesar
martie 2009In urma tuturor discutiilor avute, Guvernul a adoptat scrisoarea de intenţie privind împrumutul pe care il va face tara, imprumut de aproape 20 de miliarde de euro. Scrisoarea va fi trimisa catre Comisia Europeana şi Fondul Monetar Internaţional. Banii urmanad sa vina de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. 12,95 miliarde de euro vor ajunge la BNR ce va consolida astfel rezervele in valuta si 5 miliarde de euro la Trezorerie.
Acordul de împrumut obliga Guvernul sa promoveze legea salarizării unice, legea responsabilităţii fiscale şi reformarea sistemului de pensii.
CRIZAŢII OPTIMIŞTI
martie 2009
Criza lasă urme. Nimeni nu pare prea liniştit, nici măcar aşa, de amorul artei. De la timona Comisiei Europene, preşedintele Jose Manuel Barroso ne asigură că „nu mai există dubii“ şi că „ne confruntăm cu cea mai severă criză financiară şi economică din ultimii zeci de ani“.
Mai mult, spune el, „aceasta este prima criză sincronizată după 1947, când, la nivel global, economiile se contractă simultan“. Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, pune şi el gaz peste focul nostru interior şi ne anunţă că un grup important de state din Europa Centrală şi de Est sunt sever afectate de criză. Dar, mai spune comisarul, comunitatea internaţională va sări, cu siguranţă, în ajutorul lor. Răspunsul Uniunii Europene către toate statele membre care se află în nevoi şi vor să împrumute bani pentru a-şi echilibra, într-o măsură rezonabilă, economiile a venit prompt: încheiaţi, mai întâi un acord cu FMI! Dar cine nu a auzit de condiţiile draconice impuse de Fond? La auzul acestor îndemnuri, Bucureştiul începe să se crizeze şi el, în cel mai pur stil dâmboviţean.
Preşedintele Traian Băsescu plonjează rapid de la o părere la alta, în privinţa semnării unui acord cu FMI. În luna februarie, Cotroceniul susţinea că România nu e neapărat condamnată la o nouă înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional. Palatul Victoria, prin declaraţia premierului Boc, susţinea acelaşi lucru. La mijlocul lunii martie, preşedintele ţării era convins că soluţia convenabilă este semnarea unui nou acord cu FMI. Preşedintele PD-L, acelaşi domn Boc, îi ţine tira lui Băsescu.
„Declaraţiile mele din trecutul recent stau mărturie pentru faptul că nici eu, la fel ca alţi politicieni, nu mi-am dorit ca România să aibă nevoie de un acord cu FMI“, spune Traian Băsescu. „De altfel, niciun specialist nu va putea spune că România poate trece peste criză fără un împrumut“, mai adaugă el.
Situaţia se complică odată cu bulversarea lui Geoană, liderul partidului aflat, alături de democrat-liberali, în coaliţia la guvernare. Socialdemocratul habar nu are de schimbarea de optică a partenerului din Executiv, despre care află din ziarele vremii.
În toiul scandalului, preşedintele iese cu o nouă declaraţie în care face referire la „solidaritatea românilor“ şi „acceptarea austerităţii“. Apoi decretează: „În general, eu sunt optimist.
Românii trebuie să ştie că, în perioada de criză, Guvernul face ce trebuie şi va lua cea mai bună decizie!“.
Dixit. Adică acelaşi guvern în care Kiseleff-ul habar nu are ce decizii se iau în Modrogan, şi invers.
În aceste condiţii este foarte normal ca preşedintele ţării să se declare optimist. Măcar aşa, în ciuda Evropii!
CRIZA FINANCIARĂ FAŢĂ CU RUSIA
decembrie 2008
Aproape că nu trece o zi în care o mare întreprindere rusească să nu fie nevoită să anunţe restructurări, fie că e vorba de domeniul construcţiilor, de industria de automobile, de un concern de presă ori energetic. Lista branşelor în cauză e lungă.
Criza financiară a reuşit în doar câteva săptămâni să afecteze profound economia Rusiei, care a cunoscut în ultimii ani un boom datorat în cea mai mare parte creşterii permanente a preţului petrolului.
Cel mai afectat este sistemul bancar slab dezvoltat al ţării. Nu mai surprinde deja pe nimeni faptul că cele două burse ruseşti îşi tot întrerup activitatea. Motivul invocat e că se doreşte evitarea unor prăbuşiri ale acţiunilor sub influenţa pieţelor internaţionale. Realitatea e că actuala criză financiară internaţională a afectat deja profund economia Rusiei.
CĂDERI PE TOATĂ LINIA
La fabricile producătoare de maşini s-a redus timpul de lucru, iar concernele energetice au scăzut considerabil extracţiile de materii prime.
Şi în sectorul financiar, care a cunoscut în ultimii ani un adevărat boom, se fac reduceri de personal.
Serghei Gurijev, rector la Noua Şcoală Economică din Moscova, avertizează: „Situaţia e într-adevăr gravă. Unele firme amână proiectele de investiţii, altele sunt chiar nevoite să facă reduceri de personal. E vorba în special de întreprinderile care au folosit credite. Care va fi creşterea economică în 2009 nu se poate şti, dar prognozele sunt pe zi ce trece mai proaste“. Şi faptul că preţul la petrol a scăzut considerabil în ultima vreme are consecinţe nefaste pentru economia rusească. Tot astfel şi reducerea preţului la alte resurse naturale. Rusia încasează mai puţini bani din străinătate. Cel mai afectat este însă sistemul bancar, oricum slab dezvoltat, al ţării. Băncile îşi procură bani prin credite oferite de bănci străine, o sursă care acum a secat. Serghei Gurijev consideră că statul va încerca să sprijine băncile cu probleme, dar nu e sigur că va reuşi. Guvernul lui Vladimir Putin a pus la dispoziţia băncilor, în ultimele săptămâni, peste 70 miliarde de dolari. Alte 50 de miliarde a primit banca de comerţ exterior WEB. Aceasta urmează să sară în ajutor întreprinderilor ruseşti, care nu-şi mai pot achita datoriile faţă de instituţii din străinătate.
În vară, întreprinderile ruseşti aveau deja datorii de aproximativ 500 miliarde de dolari faţă de bănci străine. Un demers care este văzut şi cu ochi critici. Nu puţini consideră că pe această cale vor fi naţionalizate multe întreprinderi. În schimbul acordării de credite, statul ar putea pretinde preluarea la preţuri foarte mici a unor firme.
MAGNAŢII RUŞI, LOVIŢI DE CRIZĂ
Potrivit agenţiei Bloomberg, cei mai bogaţi oameni ai Rusiei au pierdut sume de aproximativ 230 miliarde de dolari. Între cei care şiau văzut brusc topite profiturile se numără şi cel mai bogat om al ţării, Oleg Deripaska.
El a pierdut nu mai puţin de 16 miliarde de dolari. Oligarhul rus a ajuns la mâna creditorilor, aceştia din urmă executându-i o garanţie pentru un credit de un miliard de euro. El a girat creditul accesat pentru realizarea investiţiilor la producătorul de piese auto Magna International, din Canada, cu un pachet de 20 milioane de acţiuni ale companiei. Acesta a fost cedat către creditorii care au finanţat investiţia, după ce criza financiară globală a determinat o scădere drastică a titlurilor producătorului canadian, scria recent Financial Times.
Averea lui Deripaska este estimată la 28 miliarde de dolari, dar analiştii susţin că imperiul financiar condus de oligarh este tributar pieţei creditelor. Numai producătorul de aluminiu Rusal, parte a grupului, are datorii de 14 miliarde de dolari, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare cu privire la lichiditatea omului de afaceri.
Nici magnatul Roman Abramovici, patronul clubului londonez Chelsea, nu se simte prea bine, el văzându-şi peste noapte portofelul mai gol cu 20 miliarde de dolari.
KREMLINUL O ŢINE PE A LUI: NU NE FACEM PROBLEME
Kremlinul însă încearcă să minimalizeze problemele. Pentru a evita iscarea unei panici în rândul populaţiei, care nu a uitat ce a adus cu sine criza monetară din 1998, preşedintele Dimitri Medvedev declară că Rusia nu este încă afectată de această criză şi că se iau măsurile necesare pentru a evita o astfel de evoluţie. La rândul său, şi premierul Vladimir Putin susţine că Rusia nu a fost luată prin surprindere de criza financiară mondială, asta spre deosebire de Occident şi instituţiile economice internaţionale. „Structurile americane, europene, britanice (…) au fost luate prin surprindere“, a declarat Putin cu ocazia unei reuniuni cu investitori străini, considerând că Fondul Monetar Internaţional „nu s-a pregătit“ pentru această criză. Cu toate declaraţiile optimiste ale liderilor de la Kremlin, care sunt extrem de preocupaţi de minimizarea efectelor crizei în faţa ruşilor, ţara este lovită din plin de criza financiară. Din mai 2008, bursele din Moscova au pierdut peste 75% din valoarea acţiunilor. Un nou şoc pentru Moscova vine din sfera energetică, exact de acolo de unde vine forţa de a se impune în faţa Occidentului.
Preţul petrolului a căzut la peste jumătate faţă de cel înregistrat în luna iulie, iar perspectivele nu sună tocmai bine pentru Rusia.
ARTE VIZUALE/MEDIA