FMI

Chiar dacă n-am dorit-o, România are nevoie de un acord cu FMI

martie 2009

Preşedintele Traian Băsescu a trecut de la o părere la alta, într-o perioadă, relativ, scurtă, în ceea ce priveşete semnarea unui acord cu FMI. Dacă în luna februarie susţinea că România nu e neapărat condamnată la o nouă înţelegere financiară cu Fondul Monetar Internaţional, la mijlocul lunii martie a fost de părere că un nou acord cu FMI este necesar.

„Declaraţiile mele din trecutul recent stau mărturie pentru faptul că nici eu, la fel ca alţi politicieni, nu mi-am dorit ca România să aibă nevoie de un acord cu FMI“. „De altfel, niciun specialist nu va putea spune că România poate trece peste criză fără un împrumut“, a mai spus Băsescu.

O zi mai târziu, preşedintele a făcut referire şi la perioada pe care ar trebui contractat împrumutul, după ce apăruseră zvonuri că rambursarea ar urma să se realizeze în doi ani. „Cred că va trebui să negociem o perioadă de graţie de cinci-şapte ani, astfel încât să începem rambursarea într-un moment de vârf al atragerii de fonduri de la Uniunea Europeană“, a spus Băsescu, precizând că ar putea fi realizat un echilibru între intrările de fonduri de la UE şi returnările sumelor împrumutate. Preşedintele s-a referit în context la anul 2014 ca fiind cel mai potrivit în acest sens.

Băsescu a mai spus că, trecând peste unele dintre afirmaţiile sale referitoare la „solidaritatea românilor“ şi „acceptarea austerităţiiî“ el este, în general, optimist. „Românii trebuie să ştie că, în perioada de criză, Guvernul face ce trebuie şi va lua cea mai bună decizie“, a apreciat preşedintele.

FMI LA BUCUREŞTI

martie 2009

STRÂNGEM CUREAUA ŞI TĂIEM CHELTUIELILE LA SÂNGE

Un pachet de ajutor financiar de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), probabil pe doi ani, este soluţia pentru ca România să iasă din criză, este concluzia la care au ajuns autorităţile române, dar şi politicienii. E drept că nu au lipsit mişcări de culise în Coaliţie, scrisoarea oficială către finanţatori pentru iniţierea demersurilor privind un împrumut extern fiind trimisă fără ştirea PSD. Până la urmă, premierul Emil Boc a anunţat, împăciuitor, că decizia privind contractarea unui împrumut de la FMI va fi luată de Guvern după consultările care vor avea loc în cadrul unui comitet interministerial format atât din miniştrii PD-L, cât şi ai PSD. Între timp, lucrurile se mişcă cu repeziciune. Pe 11 martie, o delegaţie a Fondului a venit la Bucureşti, pentru două săptămâni, spre a discuta concret despre posibilul acord. În lipsa unor declaraţii oficiale, cifrele vehiculate de analişti şi de politicieni variază între cinci şi 20 de miliarde de euro, sume care includ şi un împrumut din partea UE.

CE NE ADUCE FONDUL

Indiferent de suma împrumutului, încheierea unui acord cu FMI ar putea aduce României, pe lângă finanţare, şi condiţii stricte pe care instituţia le-ar putea impune în ceea ce priveşte politica bugetară şi fiscală. Aşa s-a întâmplat, de altfel, şi în cazul celorlalte ţări din regiune pe care le-a împrumutat.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, nu crede că Fondul va insista asupra unei majorări a TVA, de 19% în prezent, şi nici a cotei unice de impozitare (16%). „Trebuie mai degrabă să se îndrepte spre originea dezechilibrelor economice, adică nivelul cheltuielilor“, a spus el.

În trecut, Bucureştiul nu a avut o colaborare prea reuşită cu FMI, finalizând doar unul dintre cele şapte acorduri de stand-by încheiate de la căderea comunismului.

Totuşi, UE a subliniat clar că orice nou acord va fi însoţit de condiţii de reducere a cheltuielilor publice.

Există însă şi riscul producerii unor consecinţ e pe plan social, după încheierea acordului şi aplicarea restricţiilor, deşi până acum, criza a generat mai puţine tulburări sociale în România prin comparaţie cu ţările din zonă. Bunăoară, în Letonia, guvernul a căzut, iar în Bulgaria, protestele au luat forme violente. Guvernul Boc este supus presiunii a sute de mii de sindicalişti, după ce a îngheţat temporar salariile. Decizia a fost luată după reducerea creşterii economice, care a antrenat scăderea încasărilor la buget şi o gaură în finanţ ele publice pe care Guvernul a promis că o va acoperi reducând deficitul bugetar la 2%, faţă de 5% anul trecut.