Criza financiară a traversat oceanul

Criza financiară nu va putea fi rezolvată decât prin acţiuni concertate din partea economiilor lumii. Pentru început, Europa şi-a trimis reprezentanţii în SUA, în locul unde a început furtuna financiară care astăzi zguduie întreaga lume.

În căutarea soluţiilor, Bush, Barroso şi Sarkozy au propus o serie de summituri consacrate crizei financiare. Primul va avea loc în luna noiembrie, potrivit AFP.

Rolul de leadership, atribuit până de curând americanilor, a revenit acum europenilor, în mijlocul crizei financiare. Noua postură în care se află liderii europeni este, de altfel, una binemeritată, pentru că „bătrânul continent“ a reuşit să-şi coordoneze acţiunile în criza economică. Iar furtuna financiară nu a pornit din Europa, ci din SUA, pe fondul crizei creditelor.

Cu acest ascendent, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso i-au făcut o vizită preşedintelui american George W. Bush, luna trecută, la reşedinţa sa de la Camp David. Nu a fost o vizită de curtoazie. Cei doi lideri europeni au încercat să-l convingă pe Bush să accepte o reformă a structurii financiare mondiale aflată în criză şi organizarea rapidă a unui summit mondial. Înainte de discuţiile care au durat aproximativ trei ore, cu ocazia unor declaraţii comune de presă, Sarkozy, a cărui ţară asigură preşedinţia UE, a subliniat din nou caracterul urgent al unei conferinţe internaţionale.

„De ce trebuie să ne mişcăm repede? Trebuie să ne mişcăm repede pentru că trebuie să stabilizăm repede pieţele şi pentru că, în primul rând, în ziua în care se va întoarce calmul, nu trebuie ca aceleaşi persoane să facă, în aceleaşi condiţii, ceea ce au făcut înainte“, a spus Sarkozy, denunţând fondurile de arbitraj şi paradisurile fiscale.

SUMMITURI INTERNAŢIONALE PENTRU „TRATAREA“ FURTUNII FINANCIARE

Cei trei oficiali au căzut de acord asupra organizării unei serii de summituri, pe fondul crizei financiare, relatează AFP. La primul dintre aceste summituri, care ar putea fi organizat în Statele Unite „la scurt timp după alegerile americane“ din 4 noiembrie, la nivel de şefi de guvern, urmează să fie enunţate principiile de reformă a sistemului financiar mondial considerate necesare pentru a evita ca o criză similară celei actuale să se producă din nou. Următoarele reuniuni la nivel înalt vor servi pentru aplicarea măsurilor hotărâte. Practic, ce-şi doresc europenii prin aceste întâlniri este o reformă reală şi completă, un fel de nou Bretton Woods (sistemul de acorduri care guvernează, din 1944, finanţele internaţionale).

Ei propun o formă de supraveghere mondială a pieţelor, care ar putea reveni în sarcina Fondului Monetar Internaţional. Preşedintele francez a propus construirea „capitalismului viitorului“, în timp ce Bush a subliniat că este „esenţială păstrarea fundamentelor capitalismului democratic“. Sarkozy a recunoscut că omologul său american „are dreptate să spună că o punere sub semnul întrebării a economiei de piaţă ar fi catastrofală“. „Dar nu putem nici să continuăm cu aceleaşi cauze care produc aceleaşi efecte. Economia de piaţă are nevoie de reguli“, a afirmat el.

Ungurii nu micşorează impozitele

Şi ungurii caută soluţii la criza financiară. Ei au organizat luna trecută un „summit naţional“ la Budapesta, la două zile după ce Banca Centrală Europeană a acordat Ungariei un împrumut de cinci miliarde de euro pentru a face faţă crizei de lichidităţi, potrivit AFP. Premierul socialist Ferenc Gyurcsany a anunţat că vrea să „modifice utilizarea fondurilor europene“ şi, dacă va fi necesar, să revizuiască bugetul adoptat. El şi-a exprimat speranţa că „investiţiile în curs nu vor fi suspendate“. Gyurcsany a subliniat că, în circumstanţele actuale, nu vor fi posibile reducerile de impozite prevăzute, chestiune pe care au agreat-o şi reprezentanţii oamenilor de afaceri.

Plan de garantare a datoriilor firmelor, în Italia

Statele europene elaborează planuri de stopare a crizei ce afectează economia. Este şi cazul guvernul italian, care pregăteşte un nou plan de garantare a datoriilor firmelor cu probleme, potrivit presei italiene, arată Reuters.

Statul italian va garanta împrumuturile companiilor cu probleme şi care nu îşi pot asigura finanţare de la bănci, din cauza crizei creditelor.

Guvernul Berlusconi a aprobat deja un decret care prevede injectarea de lichiditate în sistemul financiar, oferindu-se să garanteze noile obligaţiuni ale băncilor, să ajute băncile care caută refinanţare şi să furnizeze numerar pentru recapitalizări.

Ajutorul guvernamental prevăzut pentru companii în cadrul ultimului plan ar fi valabil pentru o perioadă de cel mult şase luni şi urmează să fie aprobat de Comisia Europeană (CE).

Olanda injectează 10 mld. euro în ING

Cu probleme se confruntă şi ING Groep NV. Cel mai mare grup financiar olandez va primi 10 miliarde euro (13,4 miliarde dolari) din partea guvernului olandez, după ce compania a anunţat anterior că va afişa primele pierderi trimestriale de la înfiinţare, arată Bloomberg.

Grupul financiar va vinde guvernului acţiuni preferenţiale şi va plăti o dobândă anuală de 8,5%, conform unui anunţ făcut de ministrul olandez al Finanţelor, Wouter Bos, de către preşedintele băncii centrale a Olandei, Nout Wellink şi de către directorul executiv al ING, Michel Tilmant.