Croaţia se luptă în această perioadă cu crima organizată, care îşi face simţită prezenţa în mica republică din fosta Iugoslavie.
Atentatele din ultimele luni au stârnit însă îngri jorarea Uniunii Europene, avînd în vedere că eliminarea corupţiei şi a crimei organizate reprezintă o condiţie esenţială pentru statele care vor să adere la această organizaţie.
Imaginea Croaţiei ca stat care respectă legea a avut mult de suferit în octombrie. Atentatele s-au ţinut lanţ în mica republică fostă iugoslavă. În primul rând, o avocată stagiară, Ivana Hodak, a murit într-o ploaie de gloanţe în faţa apartamentului său. După uciderea avocatei în vârstă de 26 de ani, autorităţile au promis să intensifice lupta împotriva crimei organizate, însă au asistat la un nou asasinat produs în inima Zagrebului. Pe 16 octombrie, proprietarul şi fostul redactor-şef al săptămânalului independent croat Naţional, Ivo Pukanic, şi directorul său de marketing, Niko Franjic, au fost ucişi în explozia unei bombe plasate în apropierea unei maşini. Atentatele nu au rămas fără urmări.
Primul ministru Ivo Sanader i-a înlocuit pe miniştrii Internelor şi Justiţiei şi pe comandantul poliţiei naţionale. El „a declarat război crimei organizate şi terorismului“, promiţând să mobilizeze cei mai buni experţi ai ţării pentru a-i vâna pe cei vinovaţi de asasinatele nesoluţionate. Autorităţile croate au intensificat cooperarea cu poliţia din alte ţări ale regiunii, inclusiv cu cea din Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia.
PUKANIC AVEA LEGĂTURI CU MAFIA LOCALĂ
Jurnalist foarte controversat, Ivo Pukanic, în vârstă de 47 de ani, era bănuit de presă de legături cu mafia locală. Pukanic relaţiona şi cu lumea serviciilor secrete şi cu foşti lideri croaţi. El a realizat un interviu cu generalul croat Ante Gotovina, acuzat de crime de război de Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie, în timp ce acesta se ascundea pentru a nu fi adus în faţa justiţiei. Gotovina a fost arestat în 2005, în Spania, după ce Pukanic scrisese că generalul s-ar fi aflat mult timp pe teritoriul Croaţiei.
Pukanic a realizat mai multe anchete despre achiziţionarea de către Croaţia a unor sisteme de rachete antiaeriene ruseşti S-300, prin intermediul unei firme din Israel, în timpul războiului din fosta Iugoslavie şi a embargoului impus de ONU. Rachetele au fost folosite pentru a intimida aviaţia sârbă. Recent, cotidianul israelian „Jerusalem Post“ relata că Zagrebul a vândut sistemele S-300 Iranului, stat ostil Israelului. Informaţia survine în contextul în care Croaţia a semnat, în iulie, protocolul de aderare la NATO, în urma invitaţiei obţinute la summitul de la Bucureşti. Rachetele S-300 sunt cele mai avansate arme antiaeriene, capabile să urmărească simultan 100 de ţinte.
La rândul său, avocatul Zvonimir Hodak era apărătorul generalului Vladimir Zagorec (adjunct al ministrului Apărării în timpul regimului naţionalist condus de Franjo Tudjman). Generalul a fost acuzat de deturnarea a peste 5 milioane de dolari din fondurile oferite pentru a cumpăra arme, în timpul războiului din 1991-1995. Fiica avocatului a fost ucisă la doar câteva zile după extrădarea lui Zagorec din Austria în Croaţia.
Atentatele din Croaţia au sporit îngrijorarea Uniunii Europene, Zagrebul fiind considerat incapabil să facă faţă crimei organizate. Combaterea acestui flagel şi a corupţiei este o condiţie esenţială pentru ţările care doresc să adere la UE.
Croaţia speră să încheie negocierile de aderare anul următor şi să devină al 28-lea membru al Uniunii în 2011. Recrudescenţa criminalităţii poate fi o piedică în calea aderării fostei republici iugoslave la UE, mai ales după problemele mari ridicate de mafia din Bulgaria, stat care a aderat la UE în 2007.
UE, ÎNGRIJORATĂ ÎN PRIVINŢA CROAŢIEI
Comisia Europeană va oferi Croaţiei o dată condiţională pentru încheierea discuţiilor de aderare la UE până la sfârşitul anului 2009. Raportul de ţară al CE va declara că Zagrebul poate încheia discuţiile de aderare anul următor, cu condiţia să îndeplinească câteva criterii tehnice. Printre acestea se numără reforma judiciară, înăsprirea măsurilor împotriva corupţiei şi crimei organizate şi reformarea şantierelor navale şi oţelăriilor în conformitate cu reglementările UE privitoare la subvenţiile de stat.
Potrivit surselor, CE va da undă verde încheierii discuţiilor de aderare cu Zagrebul în ciuda opoziţiei Franţei şi Germaniei. Acestea insistă că o nouă extindere a UE nu este posibilă până când Tratatul de la Lisabona nu va fi ratificat de toate statele membre.



















ARTE VIZUALE/MEDIA