Capsula Soiuz TMA-13, care îl transportă pe turistul spaţial Richard Gariott, s-a cuplat la modulul Zaria, al Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), deasupra Kazahstanului. Gariott, un magnat al industriei jocurilor video care a plătit 35 milioane de dolari pentru acest sejur, este însoţit de cosmonautul rus Iuri Lonciakov şi de astronautul american Michael Fincke. Turistul american, al cărui tată a fost astronaut al NASA în anii í60, se va reîntoarce curând pe Terra. Când sas-urile se vor deschide, fiul astronautului Owen Garrott va fi întâmpinat de Seghei Volkov, al cărui tată, Alexandr, se afla pe orbita terestră atunci când Uniunea Sovietică s-a destrămat, în 1991. Cei doi taţi s-au întâlnit la centrul de control al misiunii, în apropiere de Moscova, felicitându-se reciproc pentru cuplarea reuşită a capsulei.
Rusia
CAPSULA SOIUZ, CUPLATĂ LA ISS
noiembrie 2008ISLANDA, LA MÂNA KREMLINULUI
noiembrie 2008Lovită din plin de criza financiară mondială, Islanda se află acum la mâna Rusiei, de la care speră să obţină un împrumut de patru miliarde de euro. În timp ce o delegaţie islandeză se află la Moscova, Bursa din Reykjavik, ale cărei tranzacţii fuseseră suspendate de câteva zile, a scăzut cu nu mai puţin de 76% chiar de la redeschidere. Preţurile produselor alimentare au crescut în septembrie cu 20%. În mai puţin de un an, moneda islandeză a scăzut cu peste 40% în raport cu dolarul şi cu euro. Economia Islandei, stat cu 320.000 de locuitori, este bazată pe sistemul financiar. Guvernul a naţionalizat cele trei bănci principale şi a cerut oficial ajutor de la FMI.
MAMA RUSIA, ÎNAPOI SUB ARME
noiembrie 2008Mama Rusia pare din ce în ce mai hotărâtă să-şi redobândească statutul de superputere mondială, după ce, la începutul anilor ’90 aceasta se transformase într-o amintire.
Beneficiind de imense resurse naturale, pe care ţarul Putin a ştiut să le manevreze, în ultimii ani, ca pe veritabile arme pentru a ţine la respect ambiţiile Occidentului şi SUA, în conturile Moscovei curg zilnic peste un miliard de dolari din exporturile de petrol şi gaze. Profituri impresionante, care permit acum Rusiei să-şi reafirme forţa militară. Cheltuielile militare au crescut an de an, iar recent premierul rus, Vladimir Putin, anunţa o cifră record. Nu mai puţin de 94 miliarde de dolari, cu 27% mai mult decât în 2008, vor reprezenta cheltuielile pentru apărare şi securitate. Chiar dacă Rusia este încă departe comparativ cu SUA, care vor cheltui anul viitor pentru apărare nu mai puţin de 536 miliarde de dolari, la care se mai adaugă cele 170 de miliarde alocate susţinerii intervenţiilor din Irak şi Afganistan, intenţia Rusiei de a reveni în clubul superputerilor lumii este foarte clară. Vorbind despre priorităţile armatei, care la orizontul anului 2013 va număra doar un milion de militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat că Moscova îşi va consolida arsenalul militar aerian şi naval, care va include, până în 2020, atât nave de război moderne, cât şi submarine nucleare.
În proiectul de buget al Rusiei, cheltuielile pentru „apărare naţională“ vor creşte cu mai mult de un sfert comparativ cu anul acesta, dar deocamdată modul concret în care vor fi folosiţi aceşti bani este un secret bine păstrat la Kremlin.
Oricum, din acest tort, câte o felie va primi fiecare, investiţiile vizând achiziţionarea de arme pentru toate organizaţiile militare ruse ca Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi serviciile speciale reparaţiile necesare şi cheltuieli cu cercetarea şi dezvoltarea, a declarat premierul adjunct Serghei Ivanov. Ivanov nu a oferit explicaţii pentru acest buget record, dar a precizat că preţurile echipamentelor militare cresc mai repede decât estimase iniţial Guvernul.
Rămâne însă de văzut şi cu ce fel de echipamente se va dota armata rusă, pentru că industria sa de apărare are încă serioase probleme. După cum declara adjunctul comisiei guvernamentale pe industria de apărare, Vladislav Putilin, abia dacă 36% din intreptinderi din sectorul de apărare au performanţe financiare satisfăcătoare, iar 25% sunt în pragul falimentului. Procente care spun multe despre capacitatea complexului militar-industrial rusesc, un sistem care, în mare parte, utilizează echipamente şi tehnologii uzate, confruntându-se şi cu un exod masiv al creierelor.
Programele spaţiale revin în forţă
Pe lângă aceste fonduri, Putin a anunţat că a aprobat majorarea cheltuielilor pentru programele spaţiale, semnând în acest sens un decret prin care a alocat, suplimentar, 67 miliarde de ruble (2,6 miliarde dolari) pentru sistemul de navigaţie prin satelit GLONASS (Global Navigation Satellite System). La sfârşitul anului trecut, Rusia a lansat o rachetă ce poartă ultimii trei sateliţi necesari pentru realizarea sistemului de poziţionare globală similar cu sistemul GPS, devoltat şi întreţinut de armata americană.
Proiectul ruşilor a început să fie dezvoltat în anii ‘70, însă din pricina problemelor economice pe care le-au avut în anii ‘90, abia acum toţi cei 24 de sateliţi necesari sunt lansaţi pe orbită şi puşi în funcţiune, sistemul GLONASS devenind operaţional. Totuşi, sistemul este departe de a fi pus la punct şi el şi-a demonstrat limitele chiar în timpul interveniţiei ruseşti din Georgia.
Tot în acest domeniu, Moscova va aloca 45 de miliarde de ruble (1,7 miliarde de dolari) în următorii trei ani pentru susţinerea Programului Spaţial Federal, banii urmând să fie folosiţi pentru construirea unui nou cosmodrom în Extremul Orient, finanţarea Staţiei Spaţiale Internaţionale şi continuarea cercetărilor. Intenţiile ruşilor sunt ca până în 2025 să ducă cosmonauţi pe Lună, iar pe undeva prin 2032 să-şi construiască o bază acolo, mai ales că NASA a anunţat că va face acest lucru până în 2020.



















ARTE VIZUALE/MEDIA